Material realizat de Aura Trif, studentă în anul III la Jurnalism  

Siluete suple și antrenate, îmbrăcate sumar, dimensiuni standard, rareori protagoniste și frecvent personaje secundare, înfățișate ca ființe sensibile, neajutorate, idealuri ale frumuseții, comparativ mai slabe decât bărbații, acestea sunt doar câteva trăsături ale avatarelor feminine din jocurile online. V-ați gândit vreodată că astfel sunt portretizare femeile în cele mai multe jocuri video? De-a lungul istoriei gaming-ului s-au remarcat diverse eroine în această categorie, precum Lara Croft (Tomb Raider), Bayonetta (Bayonetta), Jill Valentine și Ada Wong (din seria Resident Evil), Cortana (Halo 4), Mai Shiranui (King of Fighters), dar și multe altele.

Bărbați, eroi violenți vs femei, obiecte sexuale

Jocurile video pot fi alegerea perfectă de a te relaxa după o zi obositoare, de a scăpa de plictiseală sau de a învăța lucruri noi, conform studiului de piață realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România. În țara noastră, nu mai puțin de opt milioane de persoane, aparținând diferitor segmente de vârstă și genuri, preferă să își ocupe timpul astfel.

Printre cele mai mari probleme din universul jocurilor video, analizate de specialiști și neconștientizate de majoritatea utilizatorilor, se numără crearea de stereotipuri de gen greșite. Aceste stereotipuri conduc fie la o imagine a bărbaților ca eroi violenți și excesiv de masculini, fie la o imagine a femeilor în roluri supuse, exploatate sexual, adesea inutile și victime ale agresiunii. 

Potrivit unei cercetări din 2017 din Franța, peste 80% dintre personajele feminine sunt portretizate în trei feluri: sexualizate, îmbrăcate sumar sau ca idealuri ale frumuseții, peste un sfert încadrându-se în toate cele trei categorii. Expunerea repetată la aceste conținuturi influențează modul în care realitățile sociale sunt percepute și înțelese. Prin realitatea distorsionată prezentată în jocuri, adolescenții își pot schimba convingerile despre rolurile de gen și pot deveni desensibilizați în legătură cu realitatea. Accesând aceste jocuri timp de câteva minute pe zi, ei pot perpetua stereotipurile de gen și pot contribui, astfel, la amplificarea sexismului ostil sau a hărțuirii sexuale.

Jucătoarele de gaming, supuse deseori bullying-ului

Astăzi, doar în România, aproximativ jumătate din totalul jucătorilor de jocuri video sunt femei. Pe lângă dezvoltarea atitudinilor sexiste, expunerea periodică la modele de femei convențional admirate în jocuri poate produce insatisfacție corporală în rândul femeilor, auto-obiectificare și tulburările de alimentație.

Comportamentul discriminatoriu are la bază o serie de credințe eronate legate de rolurile de gen, precum falsa convingere că tehnologia, și respectiv jocurile video, aparțin bărbaților, deși programarea computerelor a fost inițial o profesie feminizată; marketingul jocurilor care vizează doar băieți și bărbați, tăcerea companiilor de jocuri atunci când femeile au fost abuzate și atacate, asocierea femeilor cu aspecte precum sensibilitatea și slăbiciunea, și multe altele.

Deși schimbarea acestor mentalități necesită mult timp, specialiștii propun câteva soluții care pot îmbunătăți situația treptat, cum ar fi:

• realizarea unor campanii de conștientizare; 
• combaterea comportamentelor violente atât din partea bărbaților, cât și a femeilor atunci când sunt martori/martore ale acestora; 
• reclamarea jocurilor care promovează misoginismul și sexismul;
• educația oferită tinerilor încă de mici despre egalitatea de gen

cover foto: Mortal Kombat, Steam