Scris de Ioana Vasilescu, Jurnalism, anul III

Pentru tineri, sustenabilitatea a devenit deja un criteriu esențial, fie că vorbim despre rolul de fondatori, angajați sau de consumatori, mai ales că accesul la finanțare este tot mai des condiționat de respectarea principiilor ESG (de mediu, sociale, de guvernanță). Pe scurt, orice idee bună devine mai puternică dacă este și sustenabilă. Schimbările climatice, alături de presiunile economice accentuate au determinat Uniunea Europeană să susțină afaceri mai responsabile. Astfel, antreprenoriatul sustenabil devine o direcție de viitor pentru cei care vor să pornească un business relevant, finanțabil și adaptat viitorului.

Pentru a înțelege mai ușor ce înseamnă atât antreprenoriatul sustenabil, dar și cât de benefic poate fi programul Start-Up Nation pentru tinerii din România și viitorul economic, am stat de vorbă cu Magdalena Caramilea , director de sustenabilitate la o companie multinațională.

Reporter: Din experiența dumneavoastră, cum ați explica, pe scurt, ce înseamnă sustenabilitatea și cum putem diferenția un business cu adevărat „verde” de unul care folosește eticheta eco pentru imagine?

Magdalena Caramilea: Sustenabilitatea înseamnă să construiești o afacere care are în centru preocuparea pentru oameni, mediu și viitor, nu doar profitul pe termen scurt. Un business cu adevărat „verde” își asumă acțiuni concrete, măsurabile și transparente. Dacă vezi doar etichete „eco” fără fapte sau date reale în spate, e mai degrabă marketing, nu sustenabilitate.

R: Ce oportunități pot avea tinerii din România care vor să lanseze o afacere sustenabilă în următorii ani?

M.C: Mai multe ca oricând! Acces la granturi, fonduri europene, incubatoare verzi, dar mai ales la o generație de clienți care caută produse cu impact pozitiv. Sustenabilitatea a devenit mai degrabă un avantaj competitiv, nu un cost. Ajută foarte mult și cadrul din ce în ce mai reglementat și obligativitatea raportării datelor de sustenabilitate de către companiile mari.

R: Ce competențe sau abilități sunt cele mai importante pentru un tânăr antreprenor și cât de importante sunt studiile superioare pentru a începe o afacere sustenabilă?

M.C: Curiozitatea, empatia și perseverența sunt esențiale. Nu trebuie să ai mai multe diplome ca să începi, dar trebuie să înțelegi problema pe care vrei să o rezolvi și să fii deschis să înveți continuu. Studiile te ajută, dar nu te definesc. Suntem într-o lume VUCA (volatilitate, nesiguranță/uncertainty, complexitate și ambiguitate), adaptabilitatea la incertitudine și anti-fragilitatea devin concept integrate în viața zilnică.

R: Care ar fi pașii esențiali pentru a porni și a dezvolta un start-up sustenabil?

M.C.: Nu știu să existe  o rețetă de succes, iar modelele economice cu care a crescut generația noastră se schimbă. Din practică, ce am văzut și a funcționat cel mai des ar fi: alege o problemă reală cu impact (deșeuri, energie, educație de mediu, etică, consum responsabil etc.); construiește o soluție simplă, dar scalabilă; testează cu publicul tău țintă; măsoară impactul, atât financiar, cât și social și de mediu (ecologic); caută parteneri, nu doar investitori; cere feedback și integrează-l constant.

R: Ce tipuri de proiecte au cele mai mari șanse de a fi finanțate?

M.C.: Aș considera că proiectele cu cele mai mari șanse sunt cele care: adresează probleme reale (de ex: reciclare, energie verde, mobilitate electrică), sunt scalabile și pot crea locuri de muncă, au impact măsurabil, nu doar promisiuni sau povești.

R: Este Start-Up Nation 2026 o oportunitate reală pentru un viitor sustenabil?

M.C.: La nivel teoretic, înclin să zic da, dacă vii pregătit: cu o idee clară, un plan realist și un model de business care poate crește. Nu e o garanție, dar e o șansă bună să faci primul pas. În practică, însă, din ce știu, procesul este birocratic și greoi. Pentru un antreprenor tânăr, cu entuziasm și dornic de a începe, poate fi o provocare.

R: Care pot fi cele mai mari provocări pentru viitorii antreprenori și cum ar putea fi depășite?

M.C.: Birocrația este una dintre cele mai des întâlnite provocări. Se depășește cu răbdare, dar și prin conectarea la comunități de antreprenori care pot oferi sprijin și sfaturi reale. Infrastructura slabă, mai ales pentru afaceri verzi sau în zone rurale, poate fi, de asemenea, o barieră. Soluția este să inovezi local, să adaptezi produsul și să începi de la nevoile reale ale comunității respective. Lipsa de încredere din partea partenerilor, clienților sau chiar a propriei echipe, se depășește prin consecvență, transparență și construirea unei reputații solide în timp.

R: Cum vedeți viitorul antreprenoriatului sustenabil în România, în condițiile economice actuale? Sunt piața și populația pregătite pentru o schimbare reală spre afaceri verzi?

M.C.: Piața este în plină construcție, viitorul se creează din fiecare acțiune conștientă de azi. Clienții încep să fie mai conștienți, iar tinerii antreprenori sunt tot mai curajoși. Nu toți sunt pregătiți, dar cei care încep acum pot fi liderii unei generații care schimbă regulile jocului. Viitorul poate avea multe  nuanțe, multe  depind de voi, tinerii din România, viitori antreprenori și/sau consumatori.

R: Ați putea să ne dați un exemplu de start-up de succes al unui tânăr antreprenor?

M.C.: Da, am două exemple pe care le cunosc personal și îmi sunt dragi: Razvan Ildicel  și Argaia.

În sprijinul celor care doresc să pornească pe acest drum există și instrumente concrete. Programul Start-Up Nation anunțat pentru 2026 este aliniat noilor direcții europene de sustenabilitate, digitalizare și inovare, oferind fonduri nerambursabile consistente pentru noile afaceri. La nivel european, inițiativa  “EU Inc.”  propune simplificarea considerabilă a înființării firmelor, prin reguli unitare și proceduri complet digitalizate, cu scopul de a facilita accesul pe piață și la finanțare.

Imagine principală: Colaj Canva