Bucuria pe care o faci oamenilor nu se compară cu nicio recompensă financiară
interviu cu Tudor Vlad, un tînăr sibian implicat în comunitate
La doar 17 ani, conduce deja echipe de voluntari. Tudor Vlad este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu și e pasionat de sport. A practicat de mic fotbal, schi și înot, iar de 8 ani și jumătate face tenis de performanță. De voluntariat s-a apropiat în clasa a IX-a, când părinții l-au încurajat să aplice pentru Clubul Interact, după ce au auzit de programul „Rotary Youth Exchange”. Acum a devenit președintele Interact, care este un program inițiat de Rotary pentru elevi de liceu și tineri adolescenți din întreaga lume.
Tudor Vlad: Nu a fost din proprie inițiativă, s-a întâmplat la îndemnul părinților mei care au considerat că mi-ar prinde bine să fac voluntariat. La început mi-a fost foarte greu pentru că eram timid și nu reușeam să socializez cu persoanele din jurul meu. Am rămas totuși, pentru că mi-au plăcut activitățile de la club. Erau ajutați cei care chiar aveau nevoie. Mulți dintre colegi vin și pentru socializare, eu eram acolo strict pentru a ajuta, pentru că, așa cum am zis, eram prea timid ca să mă deschid în fața oamenilor.
Ai spus că te-ai apucat de voluntariat acum 2 ani. Era deja pandemie?
Tudor Vlad: Nu, am prins cîteva acțiuni caritabile înainte de pandemie. După COVID n-am mai participat la ședințele online pentru că nu eram în largul meu și nu mai simțeam că e locul meu acolo. Am încercat să mă implic totuși când era nevoie de ajutorul meu, dar am lăsat-o un pic mai moale, parcă nu îmi mai făcea plăcere.
Apoi, după ce am fost ales ofițer, am simțit că mi s-a acordat o încredere foarte mare. Am avut libertatea de a-mi expune propriile proiecte și idei, așa că nu am vrut să dezamăgesc. Obiectivul meu este să promovez sportul în Sibiu. Facem diverse competiții caritabile, iar profitul îl donăm pentru cauze umanitare.
Practic asta face persoana care devine ofițer în cadrul Interact. Ofițerii sunt aleși de președinte și au libertatea de a dezvolta proiecte. Sunt foarte recunoscător pentru că mi s-a dat încrederea asta. Această activitate m-a ajutat să mă dezvolt foarte mult pe plan personal. În actualul mandat am progresat, ca să zic așa, am fost ales președinte Interact.
Cum îți alegi cauzele caritabile, de unde știi cine are nevoie de ajutorul vostru?
Tudor Vlad: În general, când organizăm un proiect, ne gândim la problemele sociale pe care le vedem în jurul nostru. Eu am observat de mic că nu prea sunt încurajați copiii și tinerii să practice sportul, iar asta e cu adevărat o problemă. Ca urmare, am organizat mai multe competiții: trei ediții ale unui turneu de tenis, un concurs de fotbal, de baschet, în premieră anul acesta și unul de schi. Facem și un concurs de înot. Vrem să promovăm mișcarea și sportul.
Din propria experiență știu că sportul te face mai disciplinat, mai responsabil, te învață să îți gestionezi mai bine timpul și-atunci vreau să transmit și altora acest mesaj. În mandatul meu de președinte al clubului mi-am propus să încurajez cât mai mulți tineri să facă sport. Mai ales pe cei care sunt dezavantajați din acest punct de vedere.
De aceea, cauza noastră în 2022, până în luna iulie când îmi expiră mandatul, este să construim un teren de sport în incinta SOS Satul Copiilor Cisnădie. Este un adăpost unde în prezent se află 50 de copii care au rămas fără familie.
Toți ochii sunt acum ațintiți pe refugiații ucraineni care fug din calea războiului. Ați organizat și acțiuni pentru a veni în sprijinul lor?
Tudor Vlad: La nivel local, clubul Interact a colaborat cu Consiliul Județean al Elevilor din Sibiu și am mobilizat elevii din liceele mai mari. S-au strâns alimente neperisabile, pături, saci de dormit, produse de igienă. Le-am sortat și le-am transportat la Crucea Roșie care s-a ocupat de ele mai departe ca să ajungă la refugiații din Ucraina. Au existat și la nivelul celorlalte cluburi Rotary din țară diferite acțiuni, mai ales în cele care se află mai aproape de graniță, de exemplu la Suceava.
Cum te-a schimbat voluntariatul? De ce simți nevoia să faci ceva pentru ceilalți?
Tudor Vlad: În primul rând pentru că vreau să dau ceva înapoi. Eu consider că am fost norocos că am avut șansa să mă nasc într-o familie care mă poate susține din toate punctele de vedere și aș vrea să îi ajut pe ceilalți să devină versiuni mai bune ale lor, chiar dacă se confruntă cu neajunsuri și pare că sunt privați de dreptul acesta.
Dacă e să te uiți în urmă la perioada în care ai făcut voluntariat, a existat vreun moment care te-a emoționat și te-a stimulat să mergi mai departe, să spui că da, merită, chiar dacă munca ta este gratuită și nu are nicio recompensă financiară?
Tudor Vlad: Recompensa financiară nu înseamnă chiar nimic în comparație cu empatia pe care le-o porți oamenilor. Rezultatul muncii tale este enorm când vezi bucuria pe care i-ai creat-o unui om prin gestul tău. Poate pentru tine n-a fost mare lucru să împachetezi o carte, de exemplu și mai apoi să o vinzi, însă este impresionant cum se bucură oamenii aceia pe care îi ajuți de lucrurile simple din viața lor. Asta mi-a dat energie să merg mai departe și să fac și mai multe lucruri pentru ei în continuare.
de Anca Muresan