Scris de Mara Chiorean, studentă la Jurnalism, anul III

Femicidul, nedefinit încă oficial în Codul Penal român, înseamnă uciderea deliberată a unei femei sau moartea acesteia în urma unor acte de violență, comise fie de cineva din familie, fie de o altă persoană. În luna octombrie a anului 2025, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru prevenirea femicidului și a violențelor asociate, ca urmare a unei petiții inițiate de Centrul Filia. Proiectul își propune să definească termenul femicid și să îl delimiteze ca act de violență distinct. Inițiativa prevede modificarea Codului Penal și introducerea unor pedepse mai aspre, cuprinse între 15 și 20 de ani de închisoare sau detenție pe viață. Este primul proiect de lege care introduce termenii de „egalitate de gen” și „femicid” în legislația din România.

O anchetă realizată de Snoop indică un ritm îngrijorător al acestor fapte: aproximativ o dată la trei zile este înregistrat un caz de agresiune sau tentativă de omor împotriva unei femei. Snoop a centralizat cazurile în care bărbați au ucis femei între ianuarie și septembrie 2025, precum și tentativele de omor înregistrate în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025. Din cele 89 de situații analizate, 43 dintre omoruri au fost încadrate drept femicid. În ceea ce privește tentativele, 34 dintre acestea au fost tentative de femicid, conform Snoop.

Până în luna septembrie, 46 de femei și-au pierdut viața, iar alte 43 au supraviețuit tentativelor de omor. Harta interactivă publicată de Snoop arată că violența letală îndreptată împotriva femeilor este prezentă în 23 de județe și în municipiul București, ceea ce indică o problemă de amploare națională.

La nivelul județului Sibiu, presa locală a relatat recent două crime împotriva femeilor, comise în lunile octombrie și decembrie. Am întrebat nouă studente și studenți din orașul nostru cum văd acest fenomen și care cred că sunt posibilele soluții și direcții de acțiune pentru combaterea lui.

Cum percep tinerii  violența împotriva femeilor la nivel național și local

Majoritatea tinerilor intervievați cred că problema este una extrem de importantă, atât la nivel național, cât și local. Emilia consideră că foarte multe femei se confruntă cu forme diferite de violență, de la abuz verbal la abuz fizic sau  sexual.

Când discută despre Sibiu, opiniile studentelor și studenților sunt diferite. Daniel și Cristian consideră orașul mai sigur decât alte zone din țară, în timp ce Radu observă o amplificare a fenomenului în zonele rurale.

„Ies cu prietene într-un club și văd cât de anxioase sunt să danseze sau să se simtă în largul lor. Toată lumea o vede ca pe o normalitate și n-ar trebui”, declară Cătălin.

Soluțiile văzute de tineri pentru limitarea fenomenului

Studentele și studenții intervievați subliniază necesitatea introducerii unor măsuri legislative mai dure, dar și a unor politici de prevenție și sprijin pentru victime. Antonia susține că este timpul ca politicienii să ia atitudine în prevenirea și sancționarea violenței împotriva femeilor.

La rândul său, Robert vorbește despre nevoia de prevenție și sprijin: „Trebuie să fie desfășurate campanii pentru conștientizarea acestui fenomen și ședințe de terapie pentru familiile în care sunt aceste probleme de violență domestică”, explică el.

Giulia este de părere că persoanele apropiate victimelor ar trebui să preia inițiativa și să intervină atunci când acestea nu o pot face. Totodată, ea spune că foarte multe cazuri de femicid au fost minimizate și că informațiile despre serviciile de sprijin disponibile pentru victimele femicidului ar trebui să fie mult mai vizibile.

„Tinerii, în special femeile, ar trebui să vorbească mai deschis despre acest subiect”

Întrebați ce pot face tinerii pentru a contribui la o schimbare pozitivă, respondenții au vorbit despre educație, comunicare și lipsa toleranței față de orice formă de abuz. Cristian consideră că baza tuturor acestor comportamente este educația primită în familie. El crede că tinerii ar trebui învățați să își gestioneze reacțiile cu calm și să comunice eficient atunci când apar conflicte cu cei apropiați.

„Consider că schimbarea prin propriul exemplu are un rol important în prevenția abuzurilor. Lipsa toleranței în ceea ce privește abuzul, fie el fizic, psihic, sau de limbaj, reprezintă minimul de ajutor pe care un tânăr îl poate da ca să sprijine o schimbare”, explică Ioana.

Linii de sprijin pentru victimele violenței domestice

Femeile aflate într-o situație de violență domestică pot apela 0800 500 333, linie telefonică gratuită și disponibilă non-stop la nivel național. Pentru consiliere psihologică și sprijin specializat pentru victimele violenței domestice, A.L.E.G. (Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen) pune la dispoziție linia de telefon +40 753 893 531.