de Ștefania Pitariu și Adrian Jugărean

dinMărginime este un proiect născut din dragoste pentru sat, pentru locuitorii lui și pentru poveștile sale. O punte firească între tradiţie și prezent, între comunitate și posibilitatea de a descoperi gustul și meșteșugul autentic al Mărginimii Sibiului. A început ca inițiativă voluntară în 2020 și e înființat de familia Tara din Rășinari, iar conceptul adună sub umbrela sa producători locali care oferă produse conservate din legume și fructe, așa cum le știm noi sub termenul de zacuscă, dulcețuri, siropuri dar aduce împreună și produse hand-made ale meșteșugului de aici, cum ar fi: cămăși cu motive românești, decorațiuni din lemn sau ceramică.

Georgiana Tara a încurajat dintotdeauna prin exemplul propriu să facă acel lucru pe care l-a considerat corect, util și plăcut; sustenabil. Pentru ea, educația continuă este piatra de temelie și aplică tot ce învață în tot ceea ce face și vrea să dea mai departe pentru a contribui în viitorul tinerilor de azi și consideră că turismul este cea mai frumoasă formă de dezvoltare personală și că niciun proiect nu crește mai presus decât omul din spatele lui. Pentru ea sustenabilitatea înseamnă în primul rând, să fii corect, înseamnă să contribui în comunitate, nu doar în natură, ci între oameni și chiar să încurajezi păstrarea banilor în economia locală. Studenților de la specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane le-a povestit despre proiectul ei de suflet  dinMărginime și despre impactul său asupra comunității și a societății de pretutindeni.

R:⁠ ⁠Ce v-a determinat să începeți sau să vă implicați în promovarea produselor locale și a turismului din Mărginimea Sibiului?

G.T: Am ales sa lucrez de la 16 ani, iar în turism am început activitatea în ultima zi de liceu, cu mici întreruperi până în anul II de facultate. Mi-a plăcut întotdeauna acest domeniu si m-am format profesional în această direcție. Așa ca lucrurile s-au așezat în mod natural de-a lungul anilor. A fost o întâmplare să ajung să mă implic în promovarea produselor locale, fiind o activitate complementară celei de turism, însă, în mod particular, să promovez turismul în Mărginimea Sibiului a venit din dorința de a contribui pentru locul în care am ales să locuiesc. Zic asta, fiindcă m-am mutat în Rășinari în 2015, venind din Timișoara, fiind născută în Oradea. Încă văd locurile acestea cu alți ochi.

Educația a contribuit la întregul meu parcurs, cu siguranță. Am călătorit în toată România înainte de a vizita alte țări și m-au fascinat diferențele dintre regiuni. Întotdeauna familia mea a pus preț pe calitatea produselor pe care le aveam, fie ele alimentare sau alte articole. Așa că, atunci când mi-am permis să fac alegerile proprii, din bugetul meu, am început sa cumpăr în mod preferențial produsele românești, de la cosmetice la articole de îmbrăcăminte, bijuterii și alimente. În mod natural, făceam asta ca stil de viață, iar de când m-am mutat în Rășinari, am ales să continui acest stil de viață și să consum chiar produse locale, de cele mai multe ori, din vecini.

R:⁠ ⁠Cum a apărut conceptul dinMărginime și de ce ați ales acest nume?

G.T: Știi cum uneori ni se pare că ni se întâmplă ceva rău? Așa a apărut conceptul dinMărginime. S-a întâmplat, aparent, ceva rău, la nivel macroeconomic. Bineînțeles, a avut si alt impact, însă asta a fost ceea ce ne-a pus pe noi în mișcare. Într-un cuvânt, covidul. Pe mine m-a determinat soțul meu, Alexandru, fiindcă el a venit cu inițiativa. Era atât de simplu și de plăcut să cumpărăm de la vecinii din sat. Așa că în lockdown-ul din martie 2020, după ce a fost să cumpere pentru băiețelul nostru lapte de la o doamnă din sat, Alexandru a venit acasă și mi-a spus că trebuie să găsim o soluție prin care să îi ajutăm, fiindcă întâmpină această problemă: nu aveau unde să își vândă marfa.

Nu aveau spațiu mare de depozitare; vorbim despre alimente perisabile și mici producători, nu fabrici. Si, fiindcă scrisul se număra printre pasiunile mele, iar primul job la 16 ani a fost în marketing, m-am apucat de promovat acești producători prin scris. Astfel, am creat, cu acordul Primăriei Rășinari, o pagină de Facebook, numită “Piața Rășinari”, în care începusem să promovez producătorii locali din localitate, apoi inclusiv pe cei din satele apropiate. Mulți Sibieni au aflat abia atunci că există o astfel de piața țărănească, în Rășinari, care are loc și astăzi, în fiecare sâmbătă. În mod practic am făcut o muncă voluntară de promovare iar Alexandru colecta și livra produsele ca voluntar. Ne-am expus unui risc necunoscut; mulți oameni erau foarte speriați. Aveam deja un copil mic și în aceeași perioadă aflasem și că sunt însărcinată cu al doilea copilaș. Însă nu ne-am lăsat și cu toată încrederea, am făcut ce am simțit.

Ne-am susținut comunitatea! În mod oficial, ne-au determinat cei de la GAL Mărginimea Sibiului. Munca noastră voluntară, care s-a încheiat în mare parte odată cu ieșirea din starea de lockdown și ridicarea restricțiilor aferente situației de atunci, a fost apreciată ca un bun exemplu. Astfel, am accesat o finanțare pentru a promova în online, în continuare, producătorii locali din Mărginimea Sibiului. Am început să scriu proiectul în ultimele zile de sarcină, îmi luasem laptopul cu mine și în maternitate. Practic, fetița noastră e de-o vârstă cu acest proiect. Și când l-am întrebat pe Alex ce denumire să-i punem, a venit răspunsul pe nerăsuflate: “din Mărginime”!

R:⁠ ⁠Cum ați descrie azi identitatea gastronomică și turistică a Mărginimii Sibiului- care sunt <produsul> și atracțiile pe care le considerați emblematice?

G.T: Mărginimea Sibiului e cunoscută pentru oierit și ca glie a românilor liberi. Oricât de mult mi-ar plăcea să spun că atracția emblematică este stâna, realitatea e că reprezintă o raritate tot mai îngrijorătoare lipsa ciobanilor și a acestei activități. Noi am învățat despre transhumanță în școală, iar unele dintre “beneficiile” ei se văd și în arhitectura locală. Însă viața acelor oameni nu este și mai ales, nu a fost una ușoară. Așadar, identitatea gastronomică a Mărginimii Sibiului, este fără doar-sau-poate, brânza! Iar pe lângă brânză, tot ce ține de alimentele și preparatele locale, tipice zonei de munte.

De aceea, noi când am ales rețetele pentru produsele marca dinMărginime, am povestit cu bunicii, ne-am uitat în cărțile vechi, am studiat Monografia Rășinariului și am readus gustul de pe vremuri, gătit la ceaun, pe foc de lemne. Preparat în tihnă, ca altă dată, din ceea ce crește în zonă: prune, nuci, afine, soc, fasole, ciuperci, mere, pere etc. Atracțiile de interes actual sunt potecile de munte marcate și drumețiile ghidate. Mărginimea are cultura locală și regională, însă interesul nu e atât de profund pentru partea asta. Aici omul vine pentru natură și oxigen pur. Dacă exista Anii Drumeției când m-am mutat eu în Sibiu, eram alt om acum. Admir foarte mult conceptul ăsta și îi doresc să fie durabil într-un mod sustenabil. Suntem împinși către o globalizare forțată, spre un normal universal, doar cu scopul de a vinde, pe care eu îl consider foarte deplasat. Vedem asta în aspectul caselor, în prezentarea alimentelor din vitrinele magazinelor, vestimentație, etc. În același timp, trăim vremuri în care putem alege să susținem normalul de altă dată: meșteșugul local, hrana sezonieră și locală. Turiștii își doresc să vadă mediul rural în toată naturalețea lui, precum și obiceiuri și tradiții. Acesta este, însă un subiect delicat.

Ca locuitor am învățat să simt altfel Rașinariul și Mărginimea Sibiului, chiar dacă sunt om de turism. Am înțeles că oamenii de aici vor să le fie respectată intimitatea, ritmul lor, duminica lor. Ar vrea să facă în tihnă pregătirile de sărbători; nu există doar Crăciunul si Paștele și că fiecare zi de Cruce Roșie în calendar poate fi onorată ca atare. Ar fi decent să nu le invadăm spațiul personal fără măsură și să găsim un echilibru între această fascinație a turiștilor față de obiceiuri, de tradiție. Asta am putea avea printr-un blending simplist. Turistul să vină să locuiască minim 2-3 nopți în pensiunile și structurile de cazare din sate, să meargă aici la biserică, ca participant la slujbă, să facă cumpărături din piața locală, să viziteze muzeul acolo unde el este prezent și să se bucure de traseele marcate. Există și ateliere practice de gătit, de vizitat stâna, de cercetat flora spontană, de tehnici montane sau tehnici enduro. Toate astea se fac programat și ghidat, în perioade în care să păstrăm cât mai mult ritmul satului.

R:⁠ ⁠Ce strategii de promovare folosiți în principal (evenimente locale, social media, colaborări cu pensiuni/târguri) și care dintre ele vă aduc cele mai bune rezultate?

G.T: Prima strategie de promovare a fost să exploatez 2 vorbe pe care le auzeam la părinții mei: “tonul face muzica” si “orice rahat, frumos împachetat, îți ia ochii”. Ca întotdeauna, în viața mea am luat ceva ce mă deranja și l-am transformat în ceva benefic pentru mine. Vorbele astea erau adesea critică la adresa faptelor mele, însă iată că am înțeles critica constructiv. Am ales tonul și am pus în valoare puterea împachetării de produs. Aveam povestea și am creat vizual eticheta. Am vrut să spună din prima clipă o poveste, de aceea logo-ul este o poartă stilizată, ilustrată manual de Silvia Paizan. Apoi, fiecare rețetă pe care o avem la produsele dinMarginime este reprezentată pe eticheta pe care o poartă, specifică. Însă conceptul dinMărginime este un proiect amplu, în care noi am ajuns producători “de nevoie”, și de fapt promovăm și vrem să promovăm producătorii și produsele din Mărginimea Sibiului, așa ca folosim foarte mult copywriting și “networking-ul” organic.

Ne dorim ca ceea ce facem să fie durabil, de aceea păstrăm simplitatea lucrurilor și amprenta personală. Astfel că suntem prezenți la târguri si brunch-uri locale, acolo unde suntem invitați, și chiar am devenit parteneri în alte proiecte, așa cum este și în cazul Urme pe Play, de exemplu. Am avut colaborări și cu pensiuni și restaurante, care au mers foarte bine, însă s-au întrerupt în momentul în care au decis să înceapă și ei producția de conservare a alimentelor. În social media venim din când în când, fiindcă simt nevoia de a livra calitate și nu cantitate în postări. Crearea de content poate fi epuizantă, în condițiile în care postările sunt efemere și se fac tot mai mult cu inteligența artificială. Așadar, cele mai bune rezultate vin dintr-un ceaun bine făcut de: copywriting, prezența scenică, dar și prezența fizică la târguri si brunch-uri. Acestea, împreună cu produsele de calitate, duc la cel mai bun marketing: “word of mouth”, iar ăsta e sfântul Graal!

R:⁠ ⁠Care sunt cele mai mari provocări pentru micii producători locali atunci când doresc să-și valorifice produsele?

G.T: Cea mai mare provocare pe care am observat-o eu este mindset-ul. În primul rând, atunci când am făcut totul în mod voluntar pentru a ajuta, părea sa fie ceva ce are să meargă foarte lin de acolo înainte, ca promovare. Totuși, de îndată ce am creat conceptul, fiind o finanțare, fiind vorba de acorduri asociative, raportări, acte, oamenii au dat înapoi. Majoritatea se sperie de organele de autorizare și control. Dacă schimbăm perspectiva și înțelegem că acestea vin și în ajutorul nostru, n-o să mai dăm înapoi, ci o să îi dăm înainte. Dincolo de asta, am dat mai sus exemplul cu ambalajul.

Din 2009 până în 2017 am creat accesorii și bijuterii hand-made. Am avut mereu idei diferite față de ce se află pe piață și am fost mereu creativă în cum să ambalez produsele și tot ce am învățat în acei ani am transpus acum în produsele dinMărginime. Atunci când zic că ambalajul contează, e în cunoștință de cauză că alegem, în primul rând, cu ochii. Și, dincolo de a face corect lucrurile din puncte de vedere legal, e sfatul pe care l-am dat mereu celor cu care am lucrat: să ambaleze și să prezinte marfa într-un mod elegant, curat. Unii s-au conformat și sunt convinsă că experiența clientului e la alt nivel și se vede diferența și în vânzări.

R: ⁠În ce măsură credeți că turismul în Mărginimea Sibiului este sustenabil? Ce măsuri luați sau ați dori să vedeți pentru a proteja peisajul, tradițiile și calitatea produselor?

G.T: Sustenabilitate e un cuvânt la modă. La fel ca “autenticitate”. Cred că singurul lucru pe care îl are Mărginimea Sibiului de făcut ca să fie sustenabilă, e să rămână. Să se oprească din modernizarea fără strategie și planificare armonioasă pe termen lung. Ce este, de fapt, sustenabilitatea? E ceea ce nu-i rănește pe alții, din contră, poate chiar oferă să dea o mână de ajutor. O folosești peste tot unde vrei să construiești pe termen lung, fără să risipești resurse și fără să strici echilibrul dintre oameni, natură și economie. Evit să dau un verdict legat de sustenabilitatea turismului din Mărginimea Sibiului, fiindcă nu avem declarate rapoarte/cifre reale, însă vreau să punctez câteva aspecte. În primul rând e nevoie să existe sustenabilitate, de tip susținere-concurență loială-comunicare între operatorii de turism: minister, centre de informare turistică, agenții organizatoare de turism, structuri de primire: cazare și restaurante, ghizi de turism, etc.

Sustenabilitatea, din punct de vedere economic, fiindcă vorbim despre o regiune, o văd în economie circulară. Toți operatorii din piața acelei regiuni pot fi împreună pentru creșterea comună. Toată lumea câștigă. Și mă întorc să punctez din nou educația: ajută foarte mult programe pentru copii pentru conștientizarea valorilor, formare de specialiști, atenția pentru spațiile publice, voluntariatul, inițiative care cresc calitatea vieții în sat. Lucruri făcute în comunitate, împreună. Turismul de aici are potențial foarte mare, și e nevoie să fim atenți la cum facem lucrurile, fiindcă dincolo de potențial, el devine cu adevărat sustenabil atunci când oamenii, natura și economia cresc împreună. Asta păstrează magia locului.  

R: ⁠Cum măsurați impactul activităților voastre (creștere vânzări, număr turiști, feedback vizitatori)? Aveți exemple de rezultate concrete (campanii sau evenimente reușite)?

G.T: Impactul activității vine, în primul rând, din feedback atunci când participăm la târguri. Vânzările și numărul de turiști sunt indicatorii principali, însă fiind o activitate nișată pentru noi este foarte important să livrăm calitate. Inclusiv produsele pe care le avem la vânzare reprezintă un indicator pentru noi. Colaborările pe care le legăm atât cu autoritățile locale, cât și cu ONG-uri sau alte afaceri locale. Îmi place să dau ca exemplu Tura porților din Rășinari, prin care fac cunoscut acest sat, de 4 ani încoace, lăsând poveștile ancestrale cu caracter istoric experților și venind cu informațiile actuale care susțin dinamica satului. Prima dată când am anunțat un tur ghidat în Rășinari, în ianuarie 2022, am invitat lumea la bulgăreală. Atunci, înainte de campaniile Anii Drumeției în actualul format, am reușit să aducem 15 persoane cu noi, la săniuș, iar până la locul distracției, să povestim și despre sat, atât adulților cât și copilașilor.

Iar dacă e să dau un exemplu de impact din feedback, cel mai bun ar fi proiectul lui Lucian Mândruță “Spune-mi de ce-ai rămas”, din 2023, când a ales să ne intervieveze din sute de propuneri nominalizate din partea publicului lui, dar și premiul publicului primit la Gala Anii Drumeției, în 2022. Am ajuns chiar să fim filmați de studenți de la voi, de la Jurnalism în colaborare cu cei de la Universitatea din Wurzburg pentru produsele pe care le pregătim noi, ieșind un videoclip de calitate superioară.

R: ⁠Care este rolul mediului digital (site, Instagram/Facebook, platforme de turism) în promovarea produselor locale? Ce funcționează cel mai bine și ce credeți că trebuie îmbunătățit?

G.T. Este esențial să fii prezent în mediul digital, cu toate că este foarte aglomerat. Cel mai bine funcționează ceea ce faci în fiecare zi, dincolo de ecrane, că apoi să poți afla acolo, în mediul digital. De aceea consider că ar trebui să îmbunătățim comunicarea. Trăim vremuri în care toată lumea scrie. Unii chiar scriu din plăcere, alții fiindcă înțeleg că e nevoie de conținut. Însă pentru a consuma conținut de calitate, e nevoie să ne implicăm și să contribuim la el. Nu mai e o variantă să stăm de-o parte, criticând ceea ce nu ne place. Este motivul pentru care am ales să publicăm calitate în loc de cantitate și am vândut prin povestea reală a ceea ce facem și ce se întâmplă. Evident rolul mediului digital e de a aduce piața mai aproape de potențialii clienți, iar pentru asta te ajută să fi văzut, să faci dovada “socială”, dar și să vinzi. Dacă nu ai un scop precis, trebuie să te gândești clar pentru ce vrei să iți consumi resursele?

R: Povestiți-ne despre un producător local sau un moment/eveniment din activitatea dvs. care v-a impresionat. Ce v-a dat încredere că demersul vostru contează pentru comunitate?

G.T: Pe producătorii locali din Mărginimea Sibiului îi întâlnesc cel mai ușor acolo unde ne coincid valorile. Dacă am alergat eu după ei, a fost diferit. Am mai multe exemple, nu doar unul, însă 3 îmi sunt foarte dragi. În primul rând, dintre producătorii de brânzeturi am noroc de Doamna Mara, din Rășinari căreia, orice i-am sugerat pentru îmbunătățirea experienței cumpărătorului, am fost surprinsă să văd cât de rapid și de frumos a pus în aplicare. O admir pentru spiritul antreprenorial și calitatea pe care o livrează în funcție de piață. În sensul că se prezintă corespunzător la un târg local și altfel în piața țărănească. Știe ce client are. Și alte exemple sunt cele două Oane pe care le menționez destul de des. Ele creează produse hand-made de purtat sau de decor și au venit spre mine cu produsele lor clasice, personalizate pentru promovarea conceptului dinMarginime, cum sunt broșele și cerceii cu porți. De exemplu, Oana din Orlat a creat chiar săptămâna asta o căsuță din lemn, cu poartă tipică. M-au făcut să simt că are sens ce facem, că apreciază conceptul dinMarginime și că se simt parte din poveste.

⁠R: ⁠Ce sfaturi i-ați oferi unei persoane care are aceeași pasiune că a dvs. și este la început de drum?

G.T: Să își găsească detaliul care face diferența pentru a aduce valoare și să o facă din nivel de contribuție. Mai mult decât un simplu magazin sau o piață  online, dinMărginime  duce mai departe identitatea culturală, gastronomică și turistică a regiunii prin promovarea producătorilor locali și merge mână-n mână cu turismul rural, cu redescoperirea tradițiilor și cu susținerea comunității. Au pus accent pe puterea împachetării de produs și orice produs ambalat de ei a ridicat ștacheta pentru conceptele asemănătoare care au urmat pe piață. Astfel, pentru un locuitor al orașului sau pentru un turist curios, dinMărginime devine un portal care aduce “gustul de altădată” și o experiență autentică de la sat. Un mod de a redescoperi comunitatea așa cum este ea, poveștile și atmosfera unei regiuni bogate în tradiții. Doritorii care vor să afle mai multe despre dinMărginime pot accesa pagina de Instagram/Facebook sub același nume sau pot vizita site-ul web https://dinmarginime.ro/