de Beatrice Pastinică, 19 ani, Câmpulung Muscel 

Odată cu magia internetului și a avantajului pe care acesta îl oferă prin facilitarea accesului la informații, s-au creat totodată și dezavantajele care se resimt în prezența noastră în online.

Internetul este una dintre cele mai mari rețele în care oameni din toate domeniile au acces pentru a face schimb de informații și pentru promovarea acestora, iar viteza cu care acestea se răspândesc este fabuloasă. Un prim share al unei persoane este de ajuns, pentru că niciodată o știre nu se va rezuma doar la unul. Poate ți s-a întâmplat chiar și ție să trimiți unui prieten un articol despre care nu cunoșteai prea multe. Așa începe totul.

Dar, ce se întâmplă atunci când canalele media nu prezintă situații și informații adevărate?

Atunci se dezvoltă fenomenul numit „fake news” sau în traducere „știre falsă”.

Ce este și de ce apare acest fenomen „fake news”?

Așa cum îi spune și numele, fake news-ul este o informație eronată, promovată pe internet, la care noi toți avem acces cu ușurință, care se răspândește cu rapiditate, și care produce de cele mai multe ori incertitudine, dezinformarea afectând modul în care o situație este privită de cel care se lovește de ea. Majoritatea știrilor false au o informație reală care pe parcurs primește modificări, astfel încât să atragă atenția pentru a genera profit.

Câteva exemple de strategii de marketing prin care o știre falsă ajunge virală ar putea fi: 

1. un titlu intrigant 
2. o poză menită să atragă atenția
3. o situație care să genereze impact, de regula una negativă (o pandemie globală, o criză de natură economică sau un război)
4. o redactare menită să stârnească emoții (furie, teamă) la nivel inconștient

Haideți să ne gândim la situația recentă, cu creșterea prețului la carburant. A fost de ajuns un titlu atractiv („Prețul carburanților a explodat. Benzina și motorina au ajuns să coste chiar și 11 lei pe litru”), o poză dintr-o stație de alimentare cu un preț mare la carburanți, un text scris pentru generarea de emoții, și un context favorabil dezvoltării incertitudinii (războiul de lângă graniță, în care una dintre părți furniza combustibil). Și brusc s-a creat o știre care a generat impact prin răspândirea activă pe canalele media. Și care totodată a generat profit pentru cei care au beneficiat de pe urma ei.

Dar, pentru a dezvolta puțin contextul acesta, ar trebui să punem pur și simplu întrebarea: Ce s-a întâmplat de fapt?

Pe scurt, o benzinărie din Bihor a mărit prețul carburantului. Știrea despre scumpirea bruscă a acestuia a fost preluată și mediatizată de un post de televiziune, iar isteria a început generând și mai multe știri false. Deși Ministerul Energiei și organele competente au anunțat în repetate rânduri că oamenii nu au de ce să-și facă griji, că întreaga situația este verificată, și că la respectivă benzinărie a fost trimis un control.

Din cauza panicii create, oamenii au continuat să dea năvală în benzinării și să-și ”creeze provizii”. Cine a câștigat în urma acestei situații? Ei bine, benzinăriile și canalele care au promovat știrea. Cine a pierdut? Cei care au alimentat în ziua respectivă, iar un motiv pentru care au pierdut, a fost tot timpul în care au stat la coadă pentru a alimenta cu combustibil mai scump decât cel pe care l-au consumat așteptând la cozile create, acesta fiind doar un aspect.

Cum s-ar fi putut evita situația? Prin informare!

Iar ca acest exemplu, mai există multe pe internet. 

Astfel că, principala armă pe care o avem împotriva „fake news-ului” este căutarea de informații care să confirme sau să infirme știrea. Ni s-a demonstrat de-a lungul timpului că un titlu intrigant va atrage clickuri. Însă, rămâne datoria noastră să verificăm dacă acel titlu este adevărat sau nu.

Cum facem față dezinformării?

1. Verifică sursa din minim alte 5 locuri (!cel mai indicat din surse oficiale). Toate instituțiile statului au canale media prin intermediul cărora comunică informații de interes național (!accesează-le mai întâi pe acelea).
2. Caută locul (canalul de informare) de unde a pornit știrea și verifică dacă informațiile pe care le-a furnizat anterior au fost sau nu știri false.
3. Ajută la distribuirea informațiilor relevante, care pot aduce clarificări asupra situațiilor de interes, dar doar atunci când știi că sunt adevărate.
4. Informează-te asupra modului în care diferite circumstanțe se desfășoară în mod legal. (dacă ne raportăm la contextul prezentat anterior, cel cu creșterea prețului la carburanți; atunci este important de știut cum funcționează economia și modul în care un bun își poate crește valoarea și costul).
5. Nu distribui o știre doar pentru că alții o fac, este important să avem încredere în rațiunea noastră și nu în tentația de a ne alătura ”turmei”. Astfel de situații pot crea cu ușurință erori de gândire.
6. Nu crede tot ceea ce citești pe internet, dezinformarea depinde de oamenii care o cred și care o răspândesc.

Iar dacă asta nu funcționează, atunci rezolvarea este și mai simplă: avem acces la ghiduri de identificare a știrilor false. Și cu puțin timp alocat, aceasta poate este cea mai „safe” cale pentru a vedea dacă suntem victime ale fenomenului „fake news”.

Alege să nu fii parte din acest fenomen! Alege să fii informat! Informează-te din surse oficiale și verifică informațiile. Dacă observi că cineva a distribuit o știre falsă, raporteaz-o platformei de social media pe care ai întâlnit-o.

cover foto: visuals / Unspalsh