de Șerban Popa și Flavia Muntean

Harm Reduction este un set de strategii și idei practice, menite să reducă consecințele negative asociate consumului de droguri prin utilizarea unui spectru de strategii care includ consumul conștient, utilizarea gestionată, abstinența și respectarea condițiilor de utilizare în cazul utilizării unei substanțe.

Harm Reduction este, de asemenea, o mișcare pentru justiție socială, construită pe credința și respectul pentru drepturile persoanelor care consumă droguri. 

Educația este considerată cea mai bună metodă de prevenție împotriva dezvoltării adicțiilor.

Principii fundamentale în teoria Harm Reduction

1.  Acceptarea faptului că consumul de droguri legale și ilegale face parte din lumea în care trăim și decizia de a lucra spre minimizarea efectelor sale dăunătoare, în loc de ignorarea sau condamnarea consumului de substanțe.

2.  Consumul de droguri trebuie înțeles drept un fenomen complex, cu mai multe fațete, care cuprinde un continuum de comportamente, de la consumul sever la abstinența totală și trebuie acceptat că unele moduri de a consuma droguri sunt în mod clar mai sigure decât altele.

3. Politicile de succes se concentrează pe calitatea vieții individuale, comunitare și bunăstarea personală – nu neapărat pe sistarea consumului de droguri.

4.  Consumatorii, împreună cu comunitățile din care provin, au nevoie de servicii prin care să fie ajutați fără a fi judecați sau puși la zid.

5.   Vocea reală a persoanelor consumatoare de droguri și a celor cu un istoric de consum de droguri este folosită în conturarea politicilor și programelor menite să-i servească pe cei care au nevoie.

6.  Persoanele consumatoare de droguri sunt agenții principali în reducerea riscurilor la care sunt expuși, iar aceștia trebuie susținuți și încurajați să vorbească despre condiția lor actuală și să își împărtășească grijile, strategiile și parcursul împreună cu alți consumatori.

7.  Vulnerabilitatea și capacitatea unui individ de a-și gestiona consumul de substanțe sunt puternic influențate de efectele sărăciei, clasei, rasismului, izolării sociale, traumelor din trecut, discriminărilor, abuzurilor sexuale și altor inegalități sociale.

8. Este descurajată minimizarea sau ignorarea daunelor și pericolelor reale și tragice care pot fi asociate cu consumul ilicit de droguri.

Înainte de a consuma orice drog, trebuie să luăm în calcul aspectele de RISK-SET-SETTING. Uite câteva întrebări care să vă ajute să determinați contextul situației în care vă aflați, atunci când intenționați să consumați o substanță.

RISC

●       Ce pericole de vătămare ar putea fi în preajmă?

●      Ce alte medicamente/droguri am consumat deja și cum vor interacționa cu substanța pe care urmează să o consum?

●       Care este riscul unui supradozaj cu această substanță?

●       Cum reacționează corpul și mintea în cazul unei supradoze cu această substanță?

●       Care este doza recomandată pentru o experiență normală?

●       Care este puritatea drogului?

SET

●       Cum mă simt? Încrezător? Furios? Nerăbdător?

●       Sunt pregătit să experimentez cu această substanță?

●       Sunt îndurerat sau bolnav, din punct de vedere fizic?

●       Sunt prea obosit? Sunt nemâncat? Am băut destulă apă?

●       Sunt înconjurat de o persoană/persoane care pot avea grijă de mine la nevoie și care sunt dispuse să mă acompanieze la fiecare pas?

SETTING

●       Mă simt comod în locul unde mă aflu și în care urmează să consum?

●       Am garanția că nu voi fi nevoit să părăsesc zona în care mă simt confortabil în timp ce sunt sub influența substanței?

●       Sunt într-un loc unde pot fi observat de sau pot interacționa cu persoane față de care mă jenez să consum? (poliția, trecători, familia, alți participanți la consum etc.)

●       Sunt satisfăcut de curățenia locului, inclusiv de puritatea aerului, în care urmează să consum?

●       Îmi pot satisface ușor orice nevoie primară în locul în care mă aflu? (apă, mâncare, toaletă, aer curat)

●       Sunt înconjurat de indivizi care pot reacționa imprevizibil, mai ales dacă și aceștia sunt sub influența substanțelor? Pot fi afectat de reacțiile acestora?

●       Există un loc unde mă pot retrage în caz că am nevoie de câteva clipe de solitudine sau de intimitate?

Interacțiunea alcoolului cu alte droguri

Adesea la petreceri se consumă alcool în combinație cu alte droguri. Interacțiunea alcoolului cu orice drog este rețeta perfectă pentru dezastru.

Alcoolul este un puternic depresor la nivelul sistemului nervos central, ceea ce potențează efectele drogurilor anxiolitice (de exemplu, benzodiazepinele – combinația fatală, fiind capabil să deprime respirația), dar și să mascheze toxicitatea stimulentelor. 

O regulă bună după care poți să te ghidezi este aceea de a rămâne sub influența unei singure substanțe dacă dorești să consumi droguri și să încerci pe cât posibil să reziști tentației de a combina mai multe substanțe deodată.

Atenție la interacțiunea dintre antidepresive și droguri stimulante

Mulți indivizi care se află sub tratament antidepresiv nu sunt conștienți de riscurile interacțiunilor medicamentoase și nici nu au pregătirea necesară să recunoască semnele sau simptomele unei intoxicații acute. 

Există foarte multe interacțiuni medicamentoase care se pot dezvolta atunci când combinăm drogurile cu alte medicamente. Este deosebit de periculoasă interacțiunea dintre medicamentele antidepresive și drogurile stimulante cum ar fi cocaina, speed (amfetamină), sare/gheață (3CMC), mefedrona (3,4MMC), ecstasy/boabe (MDMA), precum și unele substanțe psihedelice (psilocibina, LSD, 2-CB, Mescalină).

Interacțiunea dintre acestea două pot să determine instalarea sindromului serotoninergic, o afecțiune potențial letală care necesită tratament medical specializat.

Nu toate antidepresivele luate împreună cu drogurile stimulante vor declanșa această interacțiune, riscurile cele mai mari fiind la substanțele din clasa Inhibitorilor Selectivi a Recaptării de Serotonină (SSRIs) și a inhibitorilor de Monoaminoxidază (IMAO).

Există și alte substanțe care stimulează sistemul nervos central și pot declanșa sindromul serotoninergic. Mai jos am prezentat câteva substanțe din aceste clase.

SSRI

  • Citalopram (Celexa, Linisan)
  • Escitalopram (Lexapro, Actavis)
  • Fluoxetine (Prozac)
  • Paroxetine (Paxil, Pexeva, Paxetin)
  • Sertraline (Zoloft, Serlift)

IMAO

  • Isocarboxazid (Marplan)
  • Moclobemide (Aurorix)
  • Phenelzine (Nardil)
  • Selegiline (Selegos)
  • Tranylcypromine (Parnate)

Alte substanțe

  • Fentanyl
  • Buspirone
  • LSD
  • Triptani (Sumecta) – folosiți în tratamentul migrenelor
  • Tramadol
  • Meperidine
  • Dextrometorfan

Ce este Sindromul Serotoninergic?

Sindromul serotoninergic (adică toxicitatea serotoninei) este o afecțiune care poate pune viața în pericol, reprezentând o creștere a activității serotoninergice în sistemul nervos central. Majoritatea cazurilor de sindrom serotoninergic apar în decurs de 24 de ore de la schimbarea sau inițierea unui medicament serotoninergic.

Anomaliile tipice ale semnelor vitale includ tahicardia și hipertensiunea arterială, dar cazurile severe pot dezvolta hipertermie (temperatura corpului peste 41° Celsius) și variații rapide și dramatice ale pulsului și tensiunii arteriale. Pacienții pot manifesta agitație, clonus ocular (mișcări dezorganizate și involuntare ale ochilor), tremor, acatizie (neliniște motorie caracterizată prin nevoia de a te mișca în permanență), hiperreflexie tendinoasă profundă, clonus inductibil sau spontan, rigiditate musculară, pupile dilatate și diaforeză (apariția transpirației abundente). Constatările neuromusculare sunt de obicei mai pronunțate la extremitățile inferioare.

Simptomele se rezolvă de obicei în 24 de ore de la întreruperea agentului serotoninergic. Pacienții cu simptome ușoare sau moderate trebuie monitorizați până la dispariția simptomelor. Pacienții cu toxicitate severă a serotoninei (de exemplu, hipertermie, instabilitate autonomă, delir agitat) necesită îngrijire într-o unitate de terapie intensivă.

Credit foto: Rod Long

*Articolul a apărut în nr.7 al Exercițiului 18, ediția din toamnă