de Marta Solomon, studentă la Jurnalism, anul I

Încă de mici, avem nevoie de validare din partea părinților sau a adulților din viața noastră pentru a învăța să simțim, să vorbim, să trăim, să ne afirmăm personalitatea. Ce se întâmplă însă, în cazul în care, adolescenți fiind, și nu numai, din nevoia de validare ne supra expunem pe rețelele sociale?

De cele mai multe ori, adolescenții își procură această validare din mediul online, grație creșterii utilizării dispozitivelor media, conform unui studiu realizat în Italia, în 2019, ce arată, de pildă, că 85.8% dintre adolescenții italieni folosesc regulat un telefon, iar aproape 85% dintre familiile italiene cu un copil au conexiune la internet. De asemenea, rezultatele unui sondaj realizat, în 2022, printre adolescenții americani a arătat că 29% dintre aceștia se simt presați să posteze conținut care să genereze mule like-uri și comentarii.

Potrivit altei cercetări, „răspândirea utilizării rețelelor de socializare, în special printre adolescenți și tineri, a trezit interesul cercetătorilor de a studia motivele din spatele folosirii lor”. Printre acestea regăsim: întâlniri, scopuri academice, noi prietenii, conexiunea socială, urmărirea și monitorizarea altora, divertisment, recunoaștere socială, auto-exprimare și informare.

Pentru că recunoașterea socială și aprobarea celorlalți, exprimate prin urmărirea obsesivă a reacțiilor pe care le primim, a devenit un fenomen în generația tânără, l-am invitat pe psihologul Iulian Vega să ne răspundă la câteva întrebări, privind aceste aspecte.

De unde vine nevoia tinerilor de validare în mediul online?

Iulian Vega: În mediul online, tinerii au ocazia să-și creeze o imagine virtuală, să-și expună părerile, să împărtășească experiențele lor și să primească feedback din partea altor persoane, uneori necunoscute, dar este evident că dacă imaginea promovată de ei este modificată și, uneori, falsă și feedback-ul primit este fals, determinând, astfel, o imagine de sine dezadaptativă.

Tinerii pot simți nevoia de validare din partea altor persoane din mediul online datorită lipsei de încredere în propria persoană și în deciziile pe care le iau. Feedback-ul pozitiv din partea altor persoane din mediul online poate fi o confirmare a faptului că deciziile lor sunt bune și că sunt apreciați de ceilalți dar, în esență, este o imagine ireală asupra propriei persoane.

Mediul online poate oferi o iluzie de conexiune socială și de apartenență la un grup, iar validarea din partea altor utilizatori poate consolida această iluzie. În mediul online, mulți tineri pot să-și mascheze insecuritățile și vulnerabilitățile prin intermediul unor conturi false sau prin intermediul unei imagini online false. Astfel, ei pot simți nevoia de validare pentru această imagine falsă pe care o proiectează online și în viața de zi cu zi și, de cele mai multe ori, nu primesc același răspuns favorabil.

Este sănătos să ne alimentăm nevoia de validare din mediul online?

Iulian Vega: Este important să delimităm și să nuanțăm răspunsul, deoarece există tineri pentru care nevoia de validare și satisfacerea ei în mediul online, în acord cu particularitățile lor psihice, poate determina și o evoluție congruentă, armonioasă dar, în lipsa unui ghidaj valoric, emoțional, în lipsa unui mediu social bazat pe contact real, poate determina modificări structurale pe termen lung.

De exemplu, în mediul online, capacitatea individului și, în special, a tânărului de a face față situațiilor frustrante, este mult redusă, ceea ce nu dezvoltă capacități adaptive reale. Validarea în mediul online poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra sănătății psihice a tinerilor. Pe de-o parte, când tinerii primesc feedback pozitiv și validare online, acestea le pot spori stima de sine și le pot face să se simtă apreciați și recunoscuți pentru munca lor sau pentru cine sunt.

Aceasta poate avea un efect pozitiv asupra sănătății lor psihice și le poate îmbunătăți încrederea în sine și starea de bine. Pe de alta parte, când tinerii primesc feedback negativ sau nu primesc validare, acest lucru poate avea un efect negativ asupra stimei de sine și sănătății psihice. Ei pot începe să se compare cu alții și să se simtă inadecvați, iar aceasta poate duce la anxietate și depresie.

Ce se întâmplă când nevoia de validare nu este satisfăcută?

Iulian Vega.: Dacă nevoia de validare a tânărului nu este satisfăcută, acest lucru poate avea un impact negativ asupra stării lor de sănătate mentală. Tinerii pot începe să se simtă nesiguri, inadecvați și neapreciați. Acestea sunt deseori motivele pentru care ei se îndreaptă către suport terapeutic sau dezvoltare personală. Nevoia de validare nesatisfăcută poate duce la anxietate, depresie și stres.

De asemenea, ei pot începe să se compare cu alții și să se simtă inadecvați în comparație, ceea ce duce la o stimă de sine scăzută. În plus, dacă nevoia de validare a tânărului nu este satisfăcută, acest lucru poate duce la o dependență de social media, căutând în mod compulsiv un contact ireal și la o căutare excesivă a recunoașterii sociale. Problemele reale de comportament, cum ar fi izolarea și evitarea interacțiunii sociale în viața reală, dependențele de substanțe sau social media sunt doar câteva dintre efectele negative ale lipsei de validare.

Deseori părinții acuză reacții inadecvate, mici „revolte” în mediul familial dar, privind printre rânduri, acestea pot fi doar un efect negativ al invalidării sociale. Este important să înțelegem că validarea din mediul online nu este singura sursă de validare și să încurajăm tinerii să găsească modalități de a se simți apreciați și cunoscuți în viața reală. De asemenea, este important să se promoveze stima de sine și să încurajeze tinerii să fie mândri de cine sunt și de ceea ce fac, indiferent de feedback-ul din mediul online.

Care sunt consecințele alimentării nevoii de validare din mediul online?

Iulian Vega: Interacțiunea în mediul online determină criterii și particularități de contact inaplicabile în viața de zi cu zi. Utilizarea tehnologiei de comunicare, respectiv chat-ul, mesageria, rețelele de socializare , utilizarea emoticoanelor, conduc la lipsa unui antrenament emoțional și social.

Dacă în viața de zi cu zi, într-o situație frustrantă suntem nevoiți să reacționăm pentru a ne apară imaginea sau pentru a ne restabili poziția socială, în mediul online amânarea este mult mai facilă. Dacă nu vreau să răspund, amân sau închid conversația, dacă nu-mi place cum arăt, pot să retușez imaginea mea, inclusiv fotografia și să mă expun într-o imagine favorabilă și confortabilă.

Dezvoltarea psiho-socială bazată pe criterii promovate online, cu un context social preponderent online, cu interacțiune în majoritatea timpului online poate duce la dezvoltarea unor particularități psihice și comportamentale dezadaptative din punct de vedere social, o capacitate redusă de a face față solicitărilor reale, determinând astfel nevoia firească de a se izola și retrage din viața socială.

Ce e indicat adolescentului să facă pentru a ameliora nevoia de validare?

Iulian Vega: Din acest punct de vedere, lucrurile pot fi foarte simple și nu trebuie căutate soluții avansate, terapeutice sau specialiști. Uneori este suficient să-l ajutăm pe adolescent să fie integrat într-un mediu social adecvat, în raport cu preocupările sale și cu identitatea sa.

Trebuie ajutat să-și întrețină un contact real social, cu prieteni reali, cu activități ce presupun contactul real și competiția corectă. Nevoia de validare a tânărului este o nevoie de recunoaștere a identității sale, de a fi recunoscut și poziționat corect în context social. Integrarea sa întru-un mediu social adecvat, congruent cu preocupările sale definitorii, pot determina o imagine congruentă, observând astfel că face parte dintr-o ierarhie socială obiectiv măsurată.

Contactul social este esențial pentru adolescenți, apartenența la grupuri specifice preocupărilor lor, petrecerea timpului liber în contact cu grupul de egali pot avea efecte favorabile în dezvoltarea psihică a adolescentului și în dezvoltarea capacităților adaptive.

Imagine reprezentativă: Oladimeji Ajegbile / Pexels