de Alexandra Bene și Eliza Ene

Definiția „bullying-ului”, conform Cambridge Dictionary, sună în felul următor: „comportamentul manifestat de o persoană care rănește sau îngrozește pe cineva mai mic sau mai puțin puternic, de obicei forțând-o să facă lucruri pe care nu și le dorește”. În traducere, „bullying” înseamnă „agresiune”, „hărțuire”, „intimidare”.

De Ziua Mondială a Teatrului, am participat la spectacolul organizat de elevii clasei a 11-a T din cadrul Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” din Sibiu, care au pus în scenă propria interpretare a fenomenului de bullying, sub numele de „Frânturi din vitalitate”.

După vizionarea spectacolului, am fost pe deplin convinse că teatrul găsește întotdeauna metode de a ne transpune în lumea personajelor. Deși poți fi inițial indus în eroare de recuzita simplă și puțină la număr, în momentul în care primele personaje își fac apariția pe scenă, sala devine terenul de joacă al actorilor, acțiunea care s-a derulat în fața noastră acaparându-ne întreaga atenție.

Cu replici și acțiuni izbitoare, reacții atent studiate și puse în scenă, fiecare poveste spusă de tinerii actori te lăsa fie cu inima „cât un purice”, nerăbdător să afli ce urmează să se întâmple.

Jocul actoricesc al elevilor ne-a impresionat la fel de mult precum intensitatea emoțiilor pe care le transmiteau aceștia publicului. La finalul spectacolului am realizat cât de multe au reușit tinerii să transmită într-un interval scurt de timp.

I-am rugat pe elevi să ne spună ce înseamnă pentru ei bullying-ul și cum îi afectează. Am primit răspunsuri ca: „Am ajuns la concluzia că actul de ‹‹bullying›› a existat mereu și va continua să fie. Din păcate, acum este mult mai violent și se poate petrece mai mult pe internet”, „bullying-ul, în rândul generației mele, începe să fie un stil de viață pentru unii, deoarece tot mai multă lume începe să dea bullying pentru a se crede ‹‹mai presus›› decât ceilalți”, ,,În rândul generației mele, observ că bullying-ul se manifestă în primul rând pe partea psihică. Cei mai mulți aleg să atace cât mai mult psihic și să atingă cât mai adânc la punctele slabe” și „Bullyingul a devenit din păcate un fenomen greu de identificat, deoarece se poate masca ușor prin nenumărate moduri, mai ales însă prin ironie”.

Am vrut să aflăm și cum a fost pentru ei să joace într-un spectacol de teatru care abordează acest subiect și ce și-au propus ei să transmită prin rolurile interpretate.

„Mie mi s-a părut un fel de joacă la început, adică nu am considerat că scenele în care am jucat sau pe care le-au jucat colegii mei, iar eu doar le-am privit, mă pot afecta cumva emoțional. Asta până când am văzut cât de tare s-a transpus colegul meu în pielea personajului său – victima – și atunci am început să realizez cât de greu este să fii o victimă. Doar văzându-l în acea ipostază mă face pe mine care, evident, știu că este doar joc actoricesc, să nu pot privi unele scene din cauză că mi se par dure, știind ce știu și din spatele scenei. Noi am spus fiecărui spectator, mare sau mic că atunci când sunt pe cale să dea bully să își aducă aminte de fața colegului nostru și de spectacol în sine și, poate, să se gândească de două ori.” – Clara Dangl

,,Prin rolul pe care l-am interpretat am vrut să arăt care e motivul pentru care agresorii hărțuiesc alte persoane pe care le consideră inferioare, am vrut să arăt traumele și lipsurile, atât emoționale cât și fizice pe care le are un agresor în spate, și în același timp am încercat să creez cât mai bine conexiunea între mine și Narcis (băiatul hărțuit), ca să putem arăta și prin ce trece cealaltă tipologie.” – Casian Stancu

„Aș vrea să transmit că fiecare om trece prin ceva și acțiunile pe care le face au o poveste în spate”. – Maya Hogea

I-am adresat câteva întrebări și profesoarei care i-a coordonat pe elevi în procesul creativ, Alexandra Gavrilov.

De unde vine ideea spectacolului?

Alexandra Gavrilov : M-am întâlnit cu scrierile lui Elise Wilk atunci când eram în facultate. Textul „Avioane de hârtie” mi-a plăcut foarte mult. Cred că exprimă fragilitatea vârstei adolescenților într-un mod cât se poate de actual.

Spectacolul nostru, „Frânturi din vitalitate”, este o fuziune între viața de elev într-un liceu din România și viața unui elev la actorie (sunt exerciții de arta actorului pe care le-am integrat în spectacol).

În ce măsură este acesta inspirat din realitate?

Încă de când eram eu elevă, scenele de bullying erau prezente și lăsau urme în sufletele copiilor batjocoriți sau marginalizați. Probabil scene ca acestea au existat dintotdeauna. Ce mi-am dorit să putem arăta este faptul că și agresorii sunt la rândul lor, victime, și trebuie ajutate. Sunt de părere că cineva care trăiește într-un mediu în care e iubit, înțeles și apreciat, nu se va hrăni niciodată cu suferința altora.

Este fenomenul de bullying prezent în rândul elevilor dumneavoastră? Sub ce forme?

Din păcate, nu cred că există un om, cu atât mai mult un copil, un adolescent, care să nu fi aruncat o vorbă acidă sau răutăcioasă cuiva, la un moment dat. Cel mai probabil, toți am fost de ambele părți ale baricadei. Așa cum spunea o doamnă psiholog după vizionarea spectacolului, trebuie să conștientizăm atunci când cuvintele sau gesturile noastre pot răni pe cineva și să încercăm, zilnic, să devenim mai buni, mai empatici.

Care credeți că sunt principalele cauze ale manifestării acestui fenomen?

Lipsa de iubire și de validare. Cred că un copil care alege să facă rău unui alt copil cere, cu disperare, ajutor. Așa cum am mai spus, atunci când ești crescut într-un mediu echilibrat, înțeles și susținut, nu vei cere validarea nimănui prin acte de violență. Sunt de părere că, într-un mod conștient sau nu, copilul neiubit crește cu mentalitatea „mănâncă sau vei fi mâncat” și atunci, fiecare alt copil care poate părea mai neîncrezător sau mai slab, devine o victimă în ochii celor care trebuie „să mănânce” pentru supraviețuirea socială.

În ce mod îi poate afecta comportamentul de hărțuire pe elevi?

Un copil care a trecut prin scene de bullying ajunge să fie mult mai introvertit și mai neîncrezător în propria persoană. Dar mai sunt și aceia care, cu trecerea anilor, trec de cealaltă parte a baricadei. Din persoane agresate devin agresori și distrug, la rândul lor, fragilitatea și inocența altor copii sau adolescenți.

Cum considerați, din perspectiva profesorului, că poate fi soluționat sau redus ca frecvență a manifestării fenomenul de bullying?

Prin multe ore de dezvoltare personală, discuții libere în clasă, jocuri. Cred că e important ca un elev să conștientizeze că fiecare dintre noi este diferit, că avem atât calități cât și defecte. Mi se pare important, chiar dacă, poate, simțim că nu rezonăm cu cineva, să putem avea onestitatea de a găsi calitatea lui principală și să o recunoaștem.

De asemenea, cred că este necesar ca un copil să fie ghidat, de părinți sau de profesori, spre a-și găsi o pasiune. Energia copilului trebuie canalizată către un sport, un hobby care să-l ajute să se descopere și să-l dezvolte.

Ce rol joacă familia în prevenirea acestui fel de comportament?

Primordial. Familia este cuibul în care noi creștem și ne dezvoltăm. Din familie ne luăm multe obiceiuri și atitudini. Un copil crescut într-o familie dezechilibrată va avea probleme de adaptare, de încredere, de acceptare, fie că vrem să recunoaștem sau nu.

Care e mesajul spectacolului „Frânturi din vitalitate” organizat de colectivul Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu?

Ne dorim ca spectacolul nostru să fie un semnal de alarmă pentru ceea ce se întâmplă, din păcate, în unele școli din România. Scenele prezentate, atât de puternic, pot provoca la dialog. Ne dorim să fie așa. Ne dorim ca spectacolul nostru să fie prezentat, poate, în fiecare liceu din Jud. Sibiu, fiind urmat de discuții libere cu publicul.

După ce vezi suferința, atât de bine interpretată de elevii-actori, auzi o întâmplare a unui spectator care poate a cunoscut sau a fost o victimă a bullying-ului și povestește urmările triste, te gândești de 2 ori înainte să faci „o glumă” colegului tău.

Spectacolul urmează să fie pus în scenă la Olimpiada Națională de Arta Actorului, la secțiunea „Trupe de teatru”, care va alea loc în Brăila. Din distribuție vor face parte elevii secției de actorie: Arina Călvun, Alexia Coman, Clara Dangl, Diana Gârlea, Maya Hogea, Dena Rudolf, Cristina Ruxanda, Daria Sandu, Vanessa Tatu, Casian Stancu, Narcis Perju și Teodor Butănescu.

Fotografie reprezentativă: Alexandru Bădilă, clasa a 9-a