Două planete se întâlnesc. Prima întreabă: Cum mai ești?

Nu prea bine răspunde a doua; am fost diagnosticat cu Homo Sapiens

Nu-ți face griji spune cealaltă. Am avut și eu. Trece imediat.

Asta a fost gluma. Râdem puțin mai târziu.

După o amânare de un an din cauza pandemiei, între 31 octombrie și 12 noiembrie, orașul scoțian de pe Clyde a găzduit cel de-al 26-lea summit cu privire la climat al Națiunilor Unite – Conference of the Parties (Conferința Părților) 26. Pe scurt, COP26. Această întrevedere dintre reprezentanții celor 197 de state membre este cea mai importantă reuniune globală dedicată combaterii crizei climatice de la semnarea Acordului de climă de la Paris (2015) încoace atunci când sute de guverne din întreaga lume se întâlneau pentru a negocia și stabili planuri cu privire la rezolvarea urgenței climatice.

Pe lângă înalții demnitari, străzile din Glasgow au fost străbătute de activiști de mediu, protestatari, iar rețelele sociale de meme-uri și hashtag-ul #COP26.

Acordul de la Paris din 2015

Pentru a înțelege mai bine ce se dorea în legătură cu COP26 și unde s-a ajuns, trebuie să avem o viziune mai clară asupra Acordului de la Paris din 2015. În urmă cu 6 ani, toate țările lumii și-au luat angajamentul de a menține încălzirea globală sub limita de 2°C până la sfârșitul secolului și de a face tot ce le stă în putință ca aceasta să nu depășească în cel mai bun caz pragul de 1.5°C. Pentru a atinge această țintă ambițioasă, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse la jumătate până în anul 2030 și trebuie neutralizate complet până la jumătatea secolului. O provocare imensă, însă care poate fi dusă la bun sfârșit doar prin voința părților implicate.

Decarbonificare până în 2050

Guverne de peste tot din lume, 131 la număr, și-au propus deja planuri ambițioase prin care să ajungă la decarbonificare până în 2050, printre care statele membre ale Uniunii Europene, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Japonia, China, Coreea de Sud, Africa de Sud și Canada.

Totuși, statistic vorbind, acțiunile implementate de aceste țări la momentul actual nu vor face mai mult decât să prevină viitoare creșteri ale temperaturilor, fiind departe de ținta propusă în 2015. Menținând această traiectorie, temperaturile globale vor crește cu 3 grade Celsius până în 2100, lucru care ar putea avea consecințe dezastruoase asupra planetei, precum secete tot mai dese și mai aspre, vreme extremă, topirea ghețarilor și a calotelor glaciare, care la rândul ei va cauza creșterea nivelului oceanului planetar și la scufundarea orașelor costiere.

Lupta cu gazele de seră

Conform Acordului de la Paris, țările membre trebuie să ofere constant rapoarte și obiective tot mai ambițioase pentru lupta cu gazele de seră. În ultimele luni, Uniunea Europeană, SUA și China (aceasta din urmă literalmente cu câteva zile înainte de începerea conferinței) au oferit aceste rapoarte, și se preconizează că implementarea și respectarea lor ar duce la o încălzire de 2,5°C până în 2100. Mai mică decât cea de 3°C menționată anterior, dar nu excepțională în raport cu țelul stabilit în 2015.

În contradicție cu Acordul de la Paris, unele țări retrimit aceleași obiective sau le modifică pe cele existente, însă nu le modifică în mod substanțial. Acesta este cazul, din păcate, al unor țări precum Australia, Mexic, Singapore, Elveția și India. De departe cel mai îngrijorător caz este cel al Braziliei, care își propune un țel mai puțin ambițios decât cel setat în anul 2015.

Acțiuni pe termen lung vs. obiective pe termen scurt

Dacă toate politicile de decarbonificare ce sunt subiect de discuție la momentul actual ar fi implementate și respectate, asta ar duce la o creștere de 2°C până în 2100, care, cel puțin teoretic, ar fi „în grafic”.

Toate acestea sunt însă pură teorie. Nu este de mirare că acțiunile pe termen lung, care să fie asumate și de guvernele viitoare, se văd sabotate de interese electorale și de obiectivele pe termen scurt, „de ochii lumii”.

Dacă nu depășim următorul punct de cotitură din anul 2030 și nu reducem emisile sub 1,5°C, compensatul pentru această greșeală o să coste și mai mult, iar situația va fi și mai imposibil de redresat.

Totuși, există și vești bune

Spre exemplu, energia verde este noul standard pentru uzinele energetice noi, deoarece s-a dovedit a fi mai ieftină. Multe firme auto, precum Rolls-Royce, Honda, Fiat sau Ford și-au asumat responsabilitatea de a face tranziția la mașini electrice, iar în sectorul financiar, multe firme de investiții și-au retras investițiile făcute către firmele care transformă combustibili fosili în energie. Ba chiar mai mult, 20 de țări, printre care Danemarca, Franța și Irlanda și-au luat angajamentul de a nu mai fora combustibili fosili.

Având în vedere informațiile de mai sus, revenim asupra COP 26, unde cele 197 de delegații oficiale ale guvernelor lumii  au ajuns sâmbătă seara la un acord privind reducerea emisiilor după negocieri intense, care au dus (din păcate) la eliminarea unor clauze foarte stricte, ba chiar cruciale.

În ultimul moment, proiectul a fost modificat la solicitarea Indiei, care a cerut înlocuirea promisiunii eliminării utilizării cărbunelui fără tehnologii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu sintagma reducerea treptată a utilizării cărbunelui.

Delegații chinezi au sprijinit solicitarea Indiei, știind că și țara lor își arată anual afecțiunea față de omenire prin răspândirea a 10,5 miliarde de tone metrice de dioxid de carbon în atmosferă.

Mai multe state occidentale și-au exprimat dezamăgirea faţă de modificările efectuate la cererea Indiei.

Planul prevede, în forma actuală, o serie de acţiuni care să menţină încălzirea climei în limita a cel mult 1,5°C, stabilită prin Acordul de la Paris în 2015. Va fi însă foarte dificil să fie menţinut acest obiectiv prin actualul acord, astfel că va fi necesară adoptarea unor angajamente suplimentare anul viitor. 

În 2022, ar urma să fie stabilite noi demersuri pentru reducerea poluării. Mai multe ţări emergente, inclusiv China, India, Africa de Sud şi Iranul s-au opus fixării unor standarde globale pentru renunţarea la combustibilii fosili. Delegaţia Chinei a argumentat că fiecare ţară trebuie să își fixeze propriile termene de reducere a emisiilor poluante. India a anunţat o poziţie similară şi a argumentat că poluarea este generată de „consumul excesiv”. 

„Fiecare ţară va ajunge în funcţie de agenda proprie la obiectivele de emisii”, a afirmat negociatorul Indiei, Bhupender Yadav. 

Delegaţia Africii de Sud a transmis la rândul său în formulă dramatică că împărtăşeşte „sentimentele Chinei şi Indiei”, argumentând că ţările aflate în dezvoltare vor fixarea unor cote „corecte” privind emisiile poluante şi vor să continue „utilizarea în mod responsabil” a resurselor fosile.

Apropo, de când ai început lectura acestui articol și până acum China, de una singură, a îmbogățit atmosfera cu 61 de mii de m³ de CO2.

Pactul climatic de la Glasgow

Marea surpriză de la COP26 a fost adoptarea în ceasul al 12-lea a „Pactului climatic de la Glasgow”: o decizie politică fără precedent, pe termen lung și amplă, în vederea unui răspuns politic mai ambițios la problema poluării. Acest text solicită ca țările să își „revizuiască și să își consolideze” angajamentele climatice până la sfârșitul anului 2022. De asemenea solicită o „eliminare treptată” a cărbunelui și stabilește metodologii de urmat în vederea atingerii unui obiectiv global privind combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră, finanțarea la modul serios a metodelor de combatere a schimbărilor climatice și finanțarea pierderilor și daunelor cauzate de acestea. 

2022, moment crucial în combaterea încălzirii globale

Deși textul i-a dezamăgit pe mulți, conform acestui acord, anul 2022 va fi un moment crucial pentru a lua decizii cheie în ceea ce privește planurile guvernelor lumii  pentru combaterea încălzirii globale. Asta este. Încercăm și la anul, dacă mai e cazul.

„Acordul este imperfect, dar demonstrează consens şi susţinere. Sper că putem părăsi această conferinţă uniţi în oferirea unui lucru semnificativ pentru oameni şi pentru planetă”, a declarat Alok Sharma, coordonatorul Conferinţei COP26 ca formulă de încheiere, încercând să nu se înece în lacrimi.

Așadar, următorii nouă ani vor fi decisivi în lupta cu gazele de seră și decarbonificarea până la jumătatea secolului XXI. Acțiunile și deciziile actuale ale liderilor pot fi atât testamente pentru generațiile viitoare, pentru biodiversitatea planetei, prosperitatea oamenilor și promisiunea viitorului, cât și sentințe la moarte.

Putem râde acum.

*Articol publicat în ediția tipărită, Exercițiul 18 #5

cover foto: Unsplash/Ella Ivanescu