de Oana Ciucă Lázár 

Cum facem să avem inimi deștepte, să cultivăm relații sănătoase cu noi înșine, dar și cu cei din jur, mai ales atunci când ne simțim plini de fluturi în stomac? În cine ne putem încrede și în cine nu? Cui ne confesăm? Pot părinții să ne fie parteneri de dialog?

Sunt întrebări pe care Alexandra și Iulia, prietene încă din liceu, azi colege la A.L.E.G. și psihoterapeute, le-au cuprins într-un proiect pentru adolescenți, tocmai pentru a-i ajuta să știe cum să reacționeze în diferite situații. Le-au numit grupuri de relații sănătoase, iar întâlnirile au avut loc la Biblioteca Astra Sibiu. Programul a fost propus și implementat de Alexandra Abrudean și Iulia Popa, plecând de la nevoile tinerilor și în baza discuțiilor cu voluntarii A.L.E.G., în mare parte liceeni.

Cum a pornit proiectul Smart Heart? Câtă nevoie e de astfel de ateliere?

Am lansat #ȘiEuReușesc în 2017 plecând de la nevoile învingătoarelor violenței. Adesea, ele se întreabă: Dar ce model i-am oferit eu copilului stând într-o relație abuzivă? Oare el/ea va putea să ocolească relațiile toxice și să trăiască o viață diferită de a mea? Numărul mare de relații abuzive între tineri raportat către noi atât de părinți, cât și de alte instituții precum școala, ne-a arătat că nevoia de a crea medii în care aceștia să se simtă în siguranță, văzuți, ascultați și apreciați pentru cine sunt ei cu adevărat este una foarte mare. Bazându-ne pe experiența de peste 18 ani în prevenirea violenței, știm că este mai ușor și mai convenabil să prevenim suferința cauzată de abuz decât să vindecăm urmele lăsate de aceasta.

Părinții se tem să deschidă subiecte dificile despre emoții, intimitate, limite sănătoase, consimțământ, fie pentru că nu găsesc cuvintele potrivite să o facă, fie pentru că nu s-a vorbit nici cu ei despre aceste teme, iar tinerii rar găsesc medii, precum școala sau familia, în care să poată să ceară ajutor fără judecată. Astfel, am creat un grup de șase sesiuni, coordonat de psihologi cu experiență, adresat tinerilor pe tematica relațiilor sănătoase, cu scopul dezvoltării personale și emoționale.

Care sunt concluziile în urma celor șase ateliere față în față cu adolescenții? Cum va continua proiectul?

Tinerii ne spun că învață despre relații din mediul online, iar acolo toată lumea are relații toxice. Mulți dintre ei se înscriu pentru că au nevoie să se împrietenească cu o paletă largă de emoții, chiar și cu cele mai puțin plăcute, precum furia. Aceștia au nevoie să fie văzuți, auziți și susținuți, iar uneori încearcă să își îndeplinească aceste nevoi cum pot, chiar și prin comportamente riscante. Ce îi motivează cel mai mult este să aibă relații sănătoase cu prietenii, partenerii, familia. Vin la grup pentru a se înțelege pe sine, dar mai ales pentru a interacționa cu alți tineri cu întrebări și preocupări similare. Mulți dintre ei fie au identificat că s-au aflat în relații nesănătoase, fie au pe cineva apropiat în astfel de relații și nu știu cum pot să ajute. Iată ce ne spun că își doresc ei de la o relație: „sinceritate, chiar dacă adevărul doare”, „să îmi respecte opiniile, chiar dacă nu e de acord cu ele“, „să fim egali și să putem comunica deschis“.

Am căutat cea mai bună formulă de a ajunge la cât mai mulți tineri și suntem bucuroase că ne-au primit în casele lor, căci o nouă serie a grupului a continuat online. Credem că cel mai potrivit este ca noi să organizăm aceste grupuri atât în mediul online, unde se pot întâlni tineri din toată țara, cât și prin întâlniri fizice, la nivel local, în Sibiu.

Ce poți face atunci când treci printr-un impas emoțional?

O primă temă pe care o abordăm la grupuri este legată de recunoașterea emoțiilor. Îi încurajăm pe tineri să recunoască atunci când se află într[1]un impas emoțional, fără a-și nega sau reprima sentimentele, apoi să caute o persoană de încredere cu care să vorbească despre ce se întâmplă cu ei. O persoană de încredere poate să fie un prieten, un membru al familiei sau consilierul școlar. Indiferent de cine este această persoană, le recomandăm mereu să caute adulți de încredere în viața lor. Uneori, exprimarea emoțiilor poate ajuta la eliberarea tensiunii și la obținerea unei noi perspective. După explorarea emoțiilor, îi încurajăm pe tineri să încerce să înțeleagă care sunt gândurile care stau la baza problemei.

Având tabloul complet (gând + emoție), putem face un plan pentru abordarea situației pas cu pas. În tot acest proces e bine să fim blânzi cu noi și încurajatori, dar nu critici. Să vorbim cu noi ca și cu un prieten și să încercăm să găsim echilibrul în viață, pentru a ne întoarce la noi, la ce valorizăm, la activitățile care ne plac deja și care sunt menite să ne ofere putere să ieșim dintr-o situație dificilă.

Unul dintre scopurile acestor grupuri este să le fim noi vocea blândă și înțelegătoare atunci când ei nu pot, să vorbim noi cu ei așa, pentru ca mai apoi să poată vorbi și ei cu ei înșiși la fel. Tinerii au nevoie de modele de comportamente. Ei asta integrează, fie că ele sunt cele potrivite sau mai puțin potrivite. Dorința noastră e de a le oferi exemplele potrivite. Iar dacă impasul emoțional persistă sau devine copleșitor, este recomandat să se apeleze la un specialist în sănătate mintală pentru sprijin suplimentar.

Cum identifici că te afli într-o relație nesănătoasă?

O relație nesănătoasă implică control excesiv sau dominare. O descriem ca fiind mai degrabă cu stări de suferință, rușine, vinovăție decât cu împlinire, vitalitate, siguranță, iar în cuvintele tinerilor, „când mă simt nașpa mai des decât mă simt bine”. Un partener care încearcă să controleze deciziile, activitățile sau libertatea celuilalt poate crea un mediu nesigur și dăunător. O dinamică relațională în care unul dintre parteneri deține puterea în mare măsură și în care îl tratează pe celălalt ca fiind inferior în baza genului său, sau a altor caracteristici date, este din nou una nesănătoasă. Respingerea opiniilor, neîncrederea, lipsa respectului reciproc sunt alte semne la care să fim atenți. Este important ca ambii parteneri să se trateze cu respect și să își recunoască contribuțiile și drepturile egale.

Din păcate, unele relații nesănătoase se pot transforma ulterior în relații abuzive, care implică violența fizică, emoțională, verbală etc., de aceea este important să recunoaștem din timp semnele unui abuz, pentru a ne feri din calea suferinței. Dacă există o lipsă de comunicare sau dacă unul dintre parteneri refuză să asculte sau să accepte opiniile celuilalt, poate fi un semn al unei probleme în relație. Antidotul dezechilibrului de putere este întotdeauna egalitatea și respectul reciproc, ce stau la baza unei relații sănătoase.

Cum pot să ajut pe cineva care se află într-o relație nepotrivită?

Prima întrebare pe care o punem este: „Cum te simți tu când cineva drag se află într-o relație nepotrivită?”. Nu putem ajuta pe cineva dacă noi nu suntem bine, în primul rând. Apoi, este important să ascultăm fără a da sfaturi, decât dacă ni se cer. Dacă cineva se află într-o relație nepotrivită, spune-i că nu merită să sufere și că nu e vina sa. Nimeni nu merită să fie tratat nepotrivit. Respectă sentimentele persoanei care a avut încredere în tine și nu-i spune cum ar trebui să se simtă sau ce trebuie să facă.

Recunoaște că e posibil să iubești pe cineva care te rănește. Nu lua decizii în locul persoanei și află ce-și dorește aceasta. Persoana care are nevoie de ajutor poate să se simtă vinovată că ți-a vorbit. Nu dramatiza lucrurile și nu exagera în felul de a reacționa, căci poate să facă persoana să se simtă și mai rău. Încurajeaz-o să apeleze la ajutor specializat și ajut-o să se informeze, obținând detalii despre abuzul în relații, pe care să i le împărtășești 22 (atenție ca aceste materiale să nu expună la un și mai mare risc, în cazul în care agresorul descoperă). Încurajeaz-o să ia propriile decizii și respectă-le chiar dacă nu ești de acord cu ele. De asemenea, când vrem să ajutăm pe cineva, e nevoie să verificăm cu noi dacă putem să oferim ajutorul așa cum are nevoie persoana, nu așa cum vrem noi.

Ce înseamnă să pui limite sănătoase într-o relație?

Setarea limitelor sănătoase într-o relație este esențială pentru a menține respectul reciproc, comunicarea deschisă și bunăstarea generală. Limitele au rolul de a ne proteja drepturile. Într-o relație sănătoasă, fiecare partener trebuie să fie conștient de autonomia și spațiul personal, dar și al celuilalt, evitând comportamentele dominatoare și controlul. Fiecare partener ar trebui să aibă libertatea de a-și urma pasiunile și interesele personale. Este important să nu te simți constrâns sau limitat în dezvoltarea ta personală. Fiecare persoană are dreptul să-și stabilească limite personale, inclusiv în ceea ce privește spațiul personal, timpul liber și relațiile cu alții.

O relație sănătoasă se bazează pe comunicare deschisă, fără judecată din partea celuilalt și cu înțelegere și respect față de limitele stabilite. Este de ajutor pentru tineri să înțeleagă că atunci când spun DA celorlalți și NU lor înșiși, se pot afla într-o relație nesănătoasă. Încurajăm discuțiile despre așteptările legate de relație, ce pot ajuta la evitarea conflictelor, negociere și găsirea unui echilibru între nevoile și dorințele ambilor parteneri. Un aspect pe care punem accent la ateliere este descoperirea elementelor relaționale: EU, TU și RELAȚIA. Nu punem egal între ele. Când înțelegem cine suntem noi, unde începe celălalt, cum arată relația dintre noi și cum contribuim la ea, facem deja pași spre succes.

Ce spun tinerii care au participat la ateliere? Care sunt curiozitățile lor? Ce temeri/ nelămuriri au?

„Credeam că va fi o prelegere și de fapt noi am avut parte de ateliere în care ni s-a cerut părerea, în care am putut să creăm propriile definiții despre relații și în care am învățat care sunt acele comportamente, gânduri, gesturi pe care să le ținem în inima noastră, dar și de ce fel de relații să ne ferim”, ne-a povestit unul dintre tinerii prezenți la ateliere. Tinerii caută să fie văzuți, auziți, valorizați.

Au nevoie să facă parte din comunitate, să simtă că aparțin unui grup, că sunt primiți fără judecată. Și-ar dori să aibă la îndemână nu doar informația, pe care o pot găsi pe internet, dar și instrumentele pentru a aborda relațiile din viața lor. Vor să știe cum pot spune unei persoane dragi că sunt răniți de comportamentul ei, cum pot să facă o relație la distanță să dureze, cum să pună punct unei relații cu o persoană apropiată, cum să se bucure de prezent fără anxietate și fără să fie stresați de întrebări precum „Ce o să fac când această relație o să se termine? Dacă se termină?”.

Tinerii au nevoie de relații de încredere unii cu ceilalți, dar și cu adulții din viețile lor, bazate pe respect și siguranță. Doar atunci pot să fie vulnerabili și autentici, să se dezvolte armonios și să găsească soluții sănătoase la problemele cu care se confruntă navigând adolescența.

Alexandra Abrudean este psiholog clinician, psihoterapeut (cu formare în psihodramă) și trainer. Lucrează cu grupuri vulnerabile și reușește să găsească putere acolo unde mulți văd doar disperare. Ea crede că vindecarea are loc atunci când există o legătură autentică între oameni, atunci când aceștia se simt văzuți, auziți, acceptați și apreciați așa cum sunt, aici și acum.

Iulia Popa este psiholog clinician, psihoterapeut în formare pe traumă și trainer. Lucrează cu tineri și cu adulți atât în ateliere de dezvoltare personală, cât și în consiliere individuală. Consideră că stimularea resurselor și a părților sănătoase din noi este unul dintre cei mai importanți pași în menținerea echilibrului și îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți, dar și cu noi înșine.

Alexandra și Iulia și-au început activitatea în A.L.E.G. ca voluntare, încă de când erau în liceu și au rămas aproape de asociație încă din 2012, ca apoi să devină angajate sau colaboratoare pe diverse proiecte.

Materialul a apărut și în format tipărit, în revista Exercițiul 18, numărul 8.