Stadionul Municipal Sibiu, între mândria suporterilor și Mărul Discordiei – O analiză la un an de la modernizare
Galerie revitalizată, echipă motivată, dar și nemulțumiri din partea comunității: Cum este văzută influența Stadionului Municipal Sibiu în ultimul an
Text de Alberto Duhomnicu; fotografii de Răzvan Negru și Dragoș Dumitru
Stadionul Municipal din Sibiu a fost în centrul atenţiei în ultimul an, datorită amplei sale reconstrucţii care l-a transformat dintr-o „ruină” a fotbalului românesc într-o adevărată bijuterie arhitecturală. Cu toate acestea, la nivel local există opinii divergente în ceea ce priveşte utilitatea noii construcţii, iar de la bucuria supoterilor în faţa rezultatelor promiţătoare până la agonia cetăţenilor care se confruntă cu aglomeraţia din zilele de meci este o linie foarte fină.
Fotbalul sibian, „readus la viaţă” prin noua construcţie
Reconstrucţia stadionului din Sibiu a fost finalizată în luna decembrie a anului 2022, atunci când FC Hermannstadt avea să înfrunte liderul campionatului de la acel moment, Farul Constanţa. Municipalitatea a pregătit un program special, folosind un show de lumini ce a rezumat povestea fotbalului sibian. Nici suporterii nu s-au lăsat mai prejos la marea inaugurare. Nu numai că biletele s-au vândut rapid, ba mai mult, atmosfera creată de sibieni a fost una demnă de meciurile cele mai înalte la nivel european, mesajul transmis de aceştia fiind „Reaprindem flacăra fotbalului sibian”.
Cosmin Călinescu, ofiţerul de presă al echipei FC Hermannstadt declară că investiţia a adus, fără doar şi poate, un plus de moral în rândul echipei, iar la baza acestor afirmaţii stau chiar rezultatele foarte bune înregistrate în ultima perioadă.
„Stadionul Municipal din Sibiu a influenţat într-un mod constructiv identitatea echipei noastre. Este foarte important să ai o bază de unde să pleci şi la care să te întorci, să ai o casă. Am jucat meciurile de pe teren propriu pentru o bună perioadă de timp prin Târgu Mureş, Piteşti, Mediaş şi evident că acest lucru nu are cum să nu se lase cu urmări asupra identităţii şi promovării imaginii echipei. Tocmai pentru că nu am avut o casă unde să ne întoarcem, am fost văduviţi de resurse, de timp, s-au cheltuit foarte mulţi bani care puteau fi investiţi altfel pentru echipă. Diferenţa nu e de confort, ci mai degrabă de siguranţă. Una e când faci 10-15 minute până la stadion şi alta e când pleci cu o zi înainte, practic ca într-o deplasare. Cred că şi vibe-ul la modul general în jurul echipei s-a schimbat. E o încredere în plus faptul că joci la tine acasă, cu suporterii tăi, care sunt vreo 7000 la fiecare meci.”
De-a lungul ultimelor 12 luni, construcţia s-a remarcat, de asemenea, ca fiind un punct de destinaţie al multiplelor evenimente sportive şi culturale de importanţă naţională şi internaţională, precum festivaluri de muzică sau meciuri ale echipelor de tineret. Mai mult decât atât, acesta a fost nominalizat la începutul anului 2023 pentru titlul de „Stadionul anului 2022”, unde au participat noi construcţii din mai multe ţări ale lumii.
Mândria suporterilor sau o problemă care mocneşte la nivel local?
Suporterii echipei exprimă mândrie față de noua construcție, considerând-o o investiție esențială pentru viața culturală și sportivă a orașului. Aceștia subliniază beneficiile aduse de evenimentele ce pot fi organizate pe arena modernizată şi îndeamnă la răbdare şi toleranţă în rândul cetăţenilor.
„Era necesar un stadion modern pentru un oraș ca Sibiul, mai ales că avem echipă în primul eșalon fotbalistic. Sunt, de asemenea, bucuros că nu mai trebuie să mă deplasez în altă localitate pentru a susține echipa la meciurile de pe teren propriu. Cred că este un plus de imagine şi te poți întâlni cu oameni frumoși cu care să rezonezi 100%. Este un prilej de bucurie şi totodată de mândrie faptul că avem un stadion modern. Mai sunt voci care evocă motivul aglomerației, dar meciul este o dată la două săptămâni și ţine maxim două ore. Nu ar trebui să deranjeze, ba din contră, ar trebui să fie bucuroși, să meargă pe stadion. Le-aş transmite să nu se simtă deranjați de aglomerația din timpul meciului. Haideți să fim oameni, să susținem echipa și să lăsăm răutățile! Fiți mai înțelegători şi mai buni!”, ne-a spus Marius Raţă, suporter al echipei de fotbal FC Hermannstadt.
„Stadionul Municipal din Sibiu este o investiție foarte bună pentru sportul de masă și de performanță, el devenind și un punct de atracție pentru orașul nostru şi, cu siguranță, a adus un plus Sibiului, având în vedere că este unul dintre cele mai moderne stadioane din ţară. De când a revenit echipa acasă, pot spune că un singur moment a fost mai deranjant pentru membrii comunităţii, la finala Cupei României la fotbal. Probabil că pe unii îi deranjează fotbalul, pe alții spectacolele sau festivalurile, însă trebuie să înțelegem că trebuie să ne tolerăm. În viaţa unei urbe sunt manifestații, spectacole, festivaluri care pot duce la dezvoltarea orașului și la un trai mai bun pentru locuitori.”, a spus Vasile Crăciun, suporter al echipei FC Hermannstadt
Pe de altă parte, există și voci critice, care privesc proiectul şi utilitatea acestuia cu ochi sceptici. „Mă influențează foarte mult aglomerația. În timpul meciurilor, parcările și străzile din jurul stadionului sunt efectiv blocate și îngrămădite. Oamenii din Sibiu sau din alte județe care vin la meciuri lasă mașinile pe unde apucă, pe spaţiile verzi, pe borduri și pe lângă scara blocului. Deși nu este spațiu suficient în zonă, ar mai trebui încă o parcare pentru stadion.”, spune Alexandra, care locuiește în zonă.
Dincolo de tribune: O privire sociologică asupra impactului unui stadion modern în Sibiu
Mihai Rusu, sociolog din Sibiu, nu consideră că reconstrucția arenei e un lucru benefic pentru oraş, din perspectiva mai multor considerente legate de amplasament şi chiar de pierderea unei părţi a istoriei locale. Acesta propune investiții în infrastructura sportului de masă, subliniind importanța sănătății publice în favoarea mega-stadioanelor.
„Construirea Stadionului Municipal Sibiu pe amplasamentul vechii arene sportive a însemnat, fără îndoială, un mega-proiect imobiliar de dezvoltare urbană și comunitară. În afară de comunitatea suporterilor de fotbal – care sunt principalii beneficiari ai acestei investiții financiare uriașe –, nu știu cine altcineva ar fi entuziasmat de acest proiect. Poate, la modul generic, ca sibian poți fi mândru de un nou simbol arhitectural al orașului. Cu toate că, din punctul meu de vedere, costurile acestui mega-proiect (fie că vorbim de costurile sale financiare propriu-zise, fie de pagubele colaterale și efectele perverse pe care le generează sub forma aglomerării zonei centrale și a congestionării orașului) depășesc posibilele beneficii, dacă analizăm lucrurile din perspectiva interesului comunității întregi, nu doar al interesului suporterilor. O echipă de fotbal poate fi, însă, un simbol identitar al comunității din care face parte, în care membrii comunității să se regăsească și să se identifice prin prisma valorilor și semnificațiilor încrustate în tradiția acelui club sportiv. Stadionul poate servi nu doar ca un spațiu utilitar în care se dispută întreceri sportive, ci și ca loc al experiențelor colective, al trăirilor împărtășite și al amintirilor comunitare. Nu sunt sigur că această componentă subiectivă, care se pierde prin demolarea vechilor stadioane, poate fi recuperată odată cu reconstruirea noilor arene.”, a declarat acesta.
De asemenea, sociologul consideră că municipalitatea ar trebui să aibă în vedere investirea în infrastructura sportului de masă, nu doar în sportul practicat de o anumită echipă, iar mentalitatea ar trebui să se axeze pe colectivitate, şi nu pe individualitate.
„E clar că existența unui stadion modern și a unei echipe de fotbal prezente în prima ligă la nivel național invită publicul la meciuri. Astfel, acest cuplu între echipă și stadion poate facilita (re)construirea unei tradiții fotbalistice în cadrul comunității locale. Pe de altă parte, nu cred că aceasta este strategia cea mai adecvată pe care să o urmărească municipalitatea, ca autoritate publică interesată de binele colectiv: în locul investirii de resurse financiare uriașe în vederea construirii unui mega-stadion care promovează sportul profesionist susținut de o comunitate redusă de suporteri, eu cred că municipalitatea ar trebui să aibă în vedere investirea în crearea unei infrastructuri pentru practicarea sportului de masă. E bine să avem experiențe intense în calitate de suporteri, o dată la două weekend-uri, pe un stadion cochet; dar cred că e și mai dezirabil să dispunem, zi de zi și într-o multitudine de locuri, de spații în care să facem, cât mai mulți dintre noi, mișcare și sport. Putem avea și bunăstare experiențială din când în când, aceia dintre noi cărora ne plac meciurile de fotbal. Bunăstarea socială, însă, vine mai degrabă ca urmare a sănătății publice, iar pentru asta nu e nevoie de un mega-stadion, ci de o infrastructură integrată de micro-spații ale mișcării și exersării cotidiene.”, mai spune sociologul.
Materialul a apărut și în format tipărit, în revista Exercițiul 18, numărul 8.
