Material realizat de Diana Ducu, Colegiu Național „Samuel von Brukenthal”, clasa a 10-a

Drept temă pentru ora de română, Paula Dörr, elevă de gimnaziu a Colegiului Național „Samuel von Brukenthal” Sibiu, a scris acum câțiva ani următoarea poezie:

Primesc la școală un măr

Mărul, pomul vieții.

Mărul, fruct dulce și bun.

Mărul, simbol pentru viață și sănătate.

Mărul, ajutor medicinal.

Mărul, cuprinzător al vitaminelor A, B, C, PP.

Primesc la școală un măr ambalat în plastic

Plastic, ceva util pentru viața de zi cu zi.

Plastic, covor al Pacificului de trei ori mai mare decât Franța.

Plastic, formează cinci covoare de felul acesta pe întregul pământ.

Plastic, hrană pentru animalele apei, pe care urmează să le mâncăm noi.

Plastic, component al corpului nostru în forma microplasticului.

Măr în plastic

Mărul, fruct bun, degradabil.

Plastic, ambalaj periculos, nedegradabil.

Cer ca adulții să realizeze că resursele pământului nu sunt infinite!

Cer ca școala noastră să devină sustenabilă în viața de zi cu zi!

Cer un măr fără ambalaj din plastic!

I s-a răspuns că astfel de subiecte sunt treaba adulților și nu ar trebui să o preocupe…

În același timp Greta Thunberg, atunci în vârstă de 15 ani, începea să devină cunoscută ca activist pentru mediu și curând inspira mișcarea Fridays For Future. Înainte de prima acțiune globală din 15 martie 2019, Paula s-a ambiționat și cu ajutorul câtorva prieteni a reușit să adune aproape 100 de tineri din Sibiu care au luat parte la protestul pentru mediu. De acolo, sub îndrumarea elevei ambițioase de clasa a șaptea, a început Fridays For Future Sibiu. Ea și-a convins părinții să o susțină, a creat contul de Instagram fridaysforfuture_sibiu, care este valabil și acum ca pagină oficială a proiectului, iar apoi evenimentele au început să se succeadă rapid.

Noi membri au început să apară, fiecare în felul lui. Cătălin Bozan și Eduard Rău, elevi în clasa a unsprezecea la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu, de exemplu, au fost convinși de un documentar văzut la Astra Film să înceapă o astfel de activitate și în Sibiu, ca apoi să își dea seama că proiectul exista deja de aproape jumătate de an. Atunci s-au alăturat grupului și și-au început activitatea cu prezentări pe tema schimbării climatice, pe care le-au organizat în școală. Eduard descrie acest moment astfel: „Prezentarea am arătat-o tuturor claselor de liceu. Totuși, nu am setat un public țintă, i-am zis oricărei persoane pe care am întâlnit-o. De acolo am început să dezvoltăm și să facem cât mai mulți oameni să știe despre protest, dar și despre problemă în sine.” De la început și-au propus să-i facă pe cei din jur să înțeleagă faptul că dezechilibrele din mediu au deja consecințe și că acestea se vor înrăutăți. Au invitat cât de mulți colegi au putut la un protest, dar numai puțini și-au respectat promisiunea de a merge. Cristina Gheorghe, o colegă de clasă implicată la rândul ei în mișcarea F.F.F., încearcă să explice acest dezinteres:

„Cea mai mare problemă e educația. Și în școli, dar ea vine și de la adulți. Dacă ei nu ne iau în serios, cum ar putea copiii? Li se spune că nu are sens, și ei sunt înclinați să asculte de cei care ar trebui să îi reprezinte și protejeze.”

Atunci de unde putem găsi informații care să ne lase să decidem singuri cât de relevantă este problema, să ne educăm singuri? Sursa cea mai sigură este probabil raportul IPCC- Intergovernmental Panel on Climate Change, dar există sute de alte site-uri care dezbat tema. Când vine vorba de subiecte atât de actuale, datele nu sunt exacte, ci în continuă schimbare, totuși imposibil de ignorat sunt evenimentele tragice din toată lumea în legătură directă cu schimbarea climatică.

Tinerii din Sibiu care deja s-au convins că este nevoie să ia atitudine vor să își extindă activitatea în viitor. La nivel național se dorește elaborarea a încă două mișcări: Teachers for future și Parents for future. Aceste proiecte își propun în primă fază doar crearea unui mediu în care adulții să se poată informa și să vină cu propriile propuneri legate de trecerea treptată la un stil de viață care să nu dăuneze mediului.

La nivel personal există multe variante de a face o mică schimbare, aparent neimportantă, dar care ar putea fi pe termen lung un mare ajutor. Din ce în ce mai populară este achiziționarea paielor din metal și refolosirea lor, în loc de aruncarea unui pai de plastic la fiecare băutură. Această măsură este nu doar unanim susținută de activiștii pentru mediu, dar curând și necesară, în lumina interzicerii acestor produse pe teritiorul UE începând cu anul viitor. Aaron Cotaru, elev în clasa a zecea implicat și el în F.F.F., ne împărtășește că există deja organizații mai mari care încearcă să se adapteze. Festivalul Holzstock de anul acesta, de exemplu, are în plan să respecte tema “zero waste”, folosind tacâmuri și farfurii din inox în loc de cele de unică folosință. El e de părere că

“Ar fi bine ca în viața de zi cu zi să avem mai multă grijă de mediu și de oamenii din jurul nostru. De la bucătăria personală până la festivaluri mari ar trebui să aplicăm aceleași reguli, să impunem gândirea Reduce, reuse, recycle.”

Echipa a ajuns rapid la un nivel impresionant; printre momentele memorabile ale anului trecut se numără mobilizarea din timpul summit-ului, când sibienii s-au coordonat cu țări precum Germania, Austria, Ungaria și Belgia. Împreună cu reprezentanții F.F.F. din aceste state au creat o scrisoare deschisă care a strâns peste 16.000 de semnături și a fost predată președinților europeni prezenți. Totuși recunoașterea pe care o meritau nu a apărut decât în noiembrie 2019 la protestul pentru care au fost amendați și care apoi a fost discutat în întreg orașul. Pe această temă membrii echipei recunosc că este frustrant să fie acesta modul în care publicul a aflat de ei, dar că se mulțumesc și cu asta. Cătălin explică faptul că

„Atenția pe care am obținut-o a fost la început din păcate sub formă de scandal, dar ca să poată vorbi despre asta, oamenii caută și informații despre noi și despre problema cu care ne confruntăm, ceea ce e bine.” 

Ca urmare a incidentului a avut loc o ședință la primărie unde participanții la acțiune au avut ocazia să expună idei pentru proiecte de viitor privind modernizarea ecologică a Sibiului. Ba chiar în 20 decembrie au avut o scurtă discuție cu ministrul mediului! Participanții spun că, deși nu au văzut încă rezultate concrete, sunt mândri că au reușit să aducă subiectul în atenția unui public mai larg în România.

Tinerii din Fridays For Future continuă să își urmărească scopurile ambițioase: declararea în țară a stării de urgență climatică­ aceasta ar permite măsuri mai radicale pentru reducerea poluării ­, o tranziție de la combustibil fosil la energie regenerabilă și dezvoltarea țării pe o direcție cât mai ecologică. Există multe feluri în care mișcarea F.F.F. poate fi susținută, dar momentan cel mai important aspect este prezența la proteste, în special cele mari ca următorul Global Strike de pe 24 aprilie 2020. Mesajul pe care se concentrează participanții este că nu trebuie să ne lăsăm pradă ideii că suntem singuri în încercările noastre. Interesul personal față de temă poate avea un impact mai mare decât ne închipuim, așa cum spune și Paula:

„În primul rând ne informăm, ca apoi să îi putem mobiliza pe cei din jur, dar cel mai important este să fim fiecare implicați și să facem atât cât putem, căci oricare mic efort contribuie la îmbunătățirea situației.”