de Daniela Alăman, studentă la Jurnalism, anul III

Scrolling-ul se referă la acțiunea de a naviga prin conținutul unei pagini web sau al unei aplicații, fiind o acțiune comună și esențială în utilizarea dispozitivelor digitale. Adesea este asociat cu procrastinarea, un obicei cronofag, care ne poate aduce deservicii.

De câte zeci de ori atingem telefonul pe zi?

Rețelele sociale s-au integrat în mod semnificativ în viața noastră, cu aproape 60% din populația globală, adică 4.62 miliarde de oameni, fiind utilizatori activi, conform sondajului Global WebIndex, din ianuarie 2022, petrecând în medie peste două ore pe zi pe aceste platforme. Un aspect notabil este obiceiul de a atinge telefonul de aproximativ 52 de ori pe zi pentru a verifica rețelele sociale. Datele arată că tinerii sunt cei mai activi utilizatori de Internet -, astfel 88% dintre persoanele cu vârste între 16 și 34 de ani utilizează Internetul în mod regulat, majoritatea deținând telefoane mobile, predominant smartphone-uri.

Potrivit INS, peste 97% dintre elevi și studenți utilizează Internetul frecvent, iar Organizația Salvați Copiii semnalează o îngrijorare crescută, indicând că 27,3% dintre copiii din România petrec peste șase ore online într-o zi școlară, cu peste jumătate dintre aceștia raportând discomfort emoțional sau bullying și peste 60% expuși la conținut online deranjant.

Scroll-ul pe rețelele sociale, între relaxare și dependență?

Atunci când primim o notificare despre un nou mesaj sau descoperim o postare interesantă, creierul nostru eliberează o mică cantitate de dopamină. Cunoscut și ca „hormonul fericirii”, dopamina este produsă în timpul activităților care ne aduc bucurie, precum savurarea unui prânz gustos, jucarea jocurilor video, exercițiile fizice sau vizionarea unui film, potrivit American Psychological Assotiation.

Cu toate acestea, problema apare atunci când același principiu se aplică scrolling-ului pe rețelele sociale, unde creierul caută constant să elibereze dopamină în căutarea satisfacției. Când nu găsim satisfacție, tendința este să scrollăm continuu, creând o dependență care ne face să căutăm constant telefonul. Însă, acest comportament poate elibera cortizol (hormonul stresului), provocând agitație și stres.

„În online, există anumite standarde după care ești clasificat în societate”

Am discutat cu mai mulți tineri cu vârste cuprinse între 13 și 27 de ani despre cum văd ei efectele pe care le are această acțiune asupra lor. În urma discuțiilor, am aflat că încă de la vârste fragede, copiii folosesc rețelele sociale ca modalitate de relaxare.

Targetul de vârstă a fost între 13 și 17 ani. Între cinci și șase ore pe zi folosește un copil de 13 ani telefonul mobil. Problema reală nu ar fi că îl folosește, ci cum anume o face și în ce scopuri. Cel mai des aceștia folosesc rețele sociale precum Tik Tok, YouTube, Instagram, Snapchat, precum și diferite jocuri. Când vine vorba de efectele asupra concentrării și a productivității, unii dintre ei sunt conștienți de gravitatea lor: „În momentul în care folosesc foarte mult telefonul mobil, productivitatea școlară scade, deoarece creierul meu este concentrat la activitățile online și rămân prins acolo minute sau chiar ore.” (R.A, 17 ani, băiat). De asemenea, mulți dintre ei consideră că percepția propriului sine poate suferi distorsiuni considerabile, deoarece în mediul online se prezintă situații, reale sau false, care creează o imagine greșită asupra societății. Astfel, în special la vârste fragede, când gândirea nu este bine formată, este posibil să se formeze percepții greșite. Dorința puternică de a trăi viața celor pe care îi urmărim pe rețelele sociale este observată încă din copilărie . Respondenții mei au afirmat că din acest motiv multe persoane ajung să se confrunte cu anxietate sau depresie. Îmbucurător este faptul că tinerii realizează că nu tot ceea ce găsesc pe rețelele sociale este real, astfel putând să evite o situație de acest gen. Când vine vorba de limitele pe care și le impun, acestea nu pot fi respectate: „nevoia de socializare online este în momentul de față foarte mare.” (G.I, 14 ani, băiat).

Scrolling-ul, responsabil de diminuarea nevoii de interacțiuni sociale offline și a concentrării

Am discutat cu nouă persoane cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani. În această categorie de vârstă se află persoane mult mai cerebrale, cu o capacitate de selecție mai mare și cu o viziune asupra lumii diferită. „Pe mine personal nu mă afectează în vreun fel, dar am observat la ceilalți cum în online sunt într-un fel anume, unii sunt mai deschiși, alții mai închiși, iar face to face majoritatea oamenilor sunt altfel”, (C.A, 21 ani, băiat). Întrebați dacă există presiuni sociale în mediul online, respondenții au afirmat acest lucru: „în momentul în care scrollez pe TikTok, văd o grămadă de cupluri fericite și mă întristez pentru că îmi doresc si eu asta.” (M.A, 22 ani, băiat). Și în cazul acestei grupe de vârstă, productivitatea pentru școală sau muncă scade semnificativ : „Simt că nu reușesc să duc la bun sfârșit tot ce îmi propun pentru o zi, pentru că de  cele mai multe ori mă pierd scrollând pe TikTok. Asta se întâmplă atât în cazul activităților pe care le fac în și pentru casă, cât și când trebuie să pregătesc ceva pentru facultate.” (R.A.,21 ani, băiat). Din fericire, în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani, scrolling-ul nu contribuie la schimbarea percepției de sine. 

Lumina albastră emisă de ecranele telefoanelor mobile poate perturba calitatea somnului, deoarece această lumină interferează cu producția naturală de melatonină, un hormon esențial pentru reglarea ritmului circadian și inducerea somnului. Această interferență poate determina o dificultate sporită în adormire și poate afecta negativ calitatea odihnei. „Nu mai am răbdare să văd un film sau să citesc o carte din cauza scrolling-ului excesiv pe TikTok. M-am obișnuit cu videoclipuri foarte scurte și tot ceea ce trece de 30 de secunde mă plictisește sau chiar mă enervează.” (G.S,18 ani, fată).

Mare parte dintre oameni sunt conștienți de aceste efecte negative, ei afirmând că de cele mai multe ori încearcă să își impună anumite limite zilnice de timp pentru a naviga pe Internet, dar fără succes. Astfel, ei ajung să petreacă între șase și șapte ore utilizând telefonul mobil.

Persoanele active, puțin mai reziliente în privința scrolling-ului

Acest interval de vârstă include persoane care deja au locuri de muncă, poate și o familie, deci activitățile cotidiene sunt puțin diferite. Am discutat cu trei persoane aflate în intervalul de vârstă 26-30 de ani.  În cazul acestor persoane, numărul de ore petrecut utilizând telefonul mobil este de asemenea destul de mare, între patru-cinci ore pe zi, iar aplicațiile favorite sunt Facebook, TikTok și Instagram. Ei consideră că activitatea online nu le afectează productivitatea la locul de muncă și că nici relațiile interumane nu suferă modificări. De asemenea, respondenții consideră că există un impact social semnficativ : „Vezi numai oameni care pare că își permit orice vacanță, orice haine și îți dai seama ca tu oricât ai munci nu le poți obține. Sunt conștientă ca nu este nimic real, dar presiunea există” (M.A, 26 ani, femeie). „Nu am ore fixe, dacă am timp folosesc telefonul, dacă nu, nu. Nu îmi afectează programul” (A.I, 27 ani, băiat).

Începând cu copiii de doi ani care încep să ceară din ce în ce mai des telefonul părinților pentru a se uita pe TikTok, și până la oameni maturi, excesul de scrolling și, în general, utilizarea îndelungată a tehnologiei, pot fi dăunătoare.

Imagine principală: Pexels