de Flavia Muntean

E greu să mai găsești un tânăr care să nu fi încercat măcar o substanță interzisă în ziua de azi. Cel puțin așa pare când privești cu capul scufundat în lumea lor. Multor părinți, care încă urmăresc fenomenul de la suprafață, le este greu să accepte acest adevăr dureros.

Am întrebat patru tineri, toți elevi în clasa a 12-a, dar la licee diferite, despre cum privesc amenințarea consumului, prezentă peste tot în jurul lor. Despre prietenii lor consumatori și despre experiențele plăcute și neplăcute la care au participat sau au fost martori. Să le dăm o șansă și tinerilor care aleg să nu se arunce în vâltoarea care i-a curpins pe mulți, să își exprime îngrijorările față de lumea în care cresc și trăiesc. Numele din articol sunt fictive.

Ai consumat vreun drog vreodată?

Mihail: Nu sunt consumator regulat, dar am încercat iarba, cocaină și ciuperci.

Andrei: Nu am încercat chiar nimic.

Ioana: Nu sunt consumator, dar am fumat iarbă.

Zoe: Nu am  încercat nimic.

Cum privești fenomenul consumului de substanțe?

Mihail: Am văzut persoane care s-au apucat de consumat pe la 15/16 ani și deja la 17 s-au lăsat.

Andrei: Se răspândește repede, și e destul ca cineva să îți ofere o dată, și după, să mai vrei. Cunosc și persoane care au consumat și s-au lăsat.

Ioana: Am prieteni care consumă, dar nu am avut experiențe nașpa. Consumau ce aveau de consumat și ne distram la fel. Așa se hype-uiesc ei.

Zoe: Am câtiva prieteni care consumă, dar nu pot spune că am observat cum se răspândește.

Ai cunoștințe care consumă amfetamine?

Mihail: Am fost la teknival și am văzut multe persoane mai tinere decât mine care trag pe nas. Mi s-a și oferit de multe ori gratuit. Am refuzat pentru că nu vreau. Părerea mea este că trebuie să se impună o educație despre droguri pentru că toată lumea se va lovi de ele. 

Andrei: Eram cu niște prieteni și mergeam undeva cu mașina, și au fost nevoiți să se oprească la un moment dat numai ca să tragă pe nas și să fumeze.

Ioana: Pot să îți spun o poveste despre o prietenă dintre ale mele, care avea un gagic dealer. Ea abuza de faptul că el era dealer și că avea totul la îndemână gratuit. S-au despărțit, apoi s-au împacat, acum nu mai vorbim deloc.

Cum este să fii neconsumator într-o lume plină de consumatori?

Mihail: Când văd persoane cunoscute că fac asta nu mă traumatizează. Observ și îmi spun: Ok, deci așa funcționează. Învăț observându-i. Pe de-o parte e amuzant, dar totuși e un viciu foarte nasol. Mă simt bine și mândru pentru că nu consum. Ba chiar când mi s-a oferit și am refuzat, consumatorii nu au încercat să mă convingă și mi-au apreciat atitudinea.

Andrei: Sunt mândru de mine că nu consum. Nu am tras niciodată. Pe mine mă sperie când îmi văd prieteni care dau în dependențe destul de nașpa și nici nu am ce atitudine să iau în fața lor. Să le spun: De astăzi gata! Îmi e frică că nu am cum să îi ajut. Copil fiind am văzut consumatorii drept ultimii oameni, dar acum văd că oameni foarte buni din jurul meu cad în plasa asta  crezând că se vindecă prin consum.

Ioana: Prietenii mei apropiați nu sunt consumatori, deci nu mă lovesc de asta des, decât dacă merg la petreceri unde e mai multă lume. Oricum nu în situații de zi cu zi. Mi s-a oferit, am zis nu. Odată mi s-a oferit, chiar de tipul ăsta dealer pe care l-am menționat mai devreme, iar când am refuzat, a devenit foarte insistent. Și atunci mă întrebam cumva: Ce se întâmplă?! Și a trebuit să vină o a treia persoană care să îi spună: Las-o dacă nu vrea. 

Zoe: Eu nu prea am prieteni care consumă. Am o singură prietenă. Nu mă lovesc prea des de asta, dar de fiecare dată când mi s-a oferit și am spus: Nu. Lumea a reacționat foarte ok. Nu mă simt neapărat mândră că nu consum, dar nici nu mă simt prost. Vorbesc cu prietenii mei și le spun că dacă vor vreodată să vorbească despre asta, eu sunt aici. Pot doar să mă documentez și să înțeleg cât mai bine cum funcționează. Dacă le e rău și îmi scriu mie, nu știu ce să fac, așa că mai bine mă documentez.

Te simți curios să încerci?

Mihail: Am încercat o dată cocaină. M-a ținut efectiv 40 de secunde, după mi-am revenit la normal. Și mi-am zis că dacă doar asta e, nu merită să consum, pentru că mă simt la fel de bine fără. Nu sunt curios de sare și nu vreau să încerc niciodată. Cred că poți să ai efecte de „high” și dacă mergi la alergat și îți întreci limitele. Sunt multe alte moduri mai sănătoase prin care poți obține senzația „high”.

Andrei: Nici eu. M-am mai întrebat cum e, dar niciodată nu m-am dus cu gândul atât de departe încât să vreau să consum. Îmi e bine așa cum sunt. 

Ioana: Curioasă am fost și cred că o să mai fiu, dar nu vreau să încerc. Nu sunt suficient de curioasă.

Zoe: Personal, când îi văd pe alții, nu mă face să vreau să încerc. Unii îmi spun că s-au întâlnit cu Dumnezeu. Cool, dar nu e o experiență pe care vreau să o am. 

Credit foto: David Larivière / Unsplash