Interviu cu psihoterapeuta Iulia Coșa

Utilizarea problematică a internetului de către adolescenți devine problemă de interes public în SUA, și putem fi siguri că lucrurile nu stau prea diferit nici în România. Sunt frecvente din partea părinților afirmațiile legate de timpul excesiv petrecut de copii folosind rețele de socializare și jocuri online. Pentru o vedere de ansamblu asupra acestui domeniu, am discutat cu psihoterapeuta Iulia Coșa, doctorandă în cadrul Școlii Doctorale „Psihodiagnostic și intervenții psihologice validate științific”.

Iulia este licențiată în psihologie, a terminat și masteratul de „Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie” (2017) în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar interesele ei includ, printre multe altele, dependențele comportamentale (în mod specific, utilizarea problematică a jocurilor online și a rețelelor de socializare). Iulia a oferit resurse științifice despre acest subiect încă nu foarte popular în cercetările din România, a împărtășit din experiența ei ca psihoterapeut, dar a sugerat și un ghid de 10 pași pentru un detox digital. 

Există studii despre efectul rețelelor sociale asupra tinerilor din România?

Utilizarea rețelelor sociale este una dintre activitățile recreative de zi cu zi, atât a adolescenților în general, cât și a adolescenților din România. Înainte de a discuta despre cercetările din România este important să definim conceptul de rețele sociale (social media). Kuss & Griffiths (2017) definesc rețelele sociale ca suma blogurilor existente pe internet, a site-urilor sociale (Facebook și restul), micro-blogurilor (ca Twitter), site-uri preponderent pentru distribuire de conținut (Instagram, Snapchat, Tik-Tok), site-urile de genul Wikipedia, și site-uri interactive pentru jocuri online (de exemplu, Massive Multiplayer Online Games). După cum putem observa și din definiție, rețelele sociale nu se rezumă la ceea ce ne vine nouă prima dată în minte de cele mai multe ori – Facebook, Instagram. 

Studiile referitoare la efectul rețelelor de socializare pe populația de tineri din România sunt limitate. Domeniul utilizării problematice sau al dependenței de rețele sociale este un domeniu emergent, iar în prezent, tot mai multe cercetări încearcă să evalueze efectul (benefic sau problematic) al folosirii rețelelor de socializare în rândul adolescenților din România. Studiile pe adolescenții români vizează, în mod special, relația dintre consumul de social media și cyberbullying (Craig et al. 2020; Athanasiou, et al. 2018), utilizarea problematică a Facebook-ului și depresie, satisfacția familială (Iovu, et al. 2020), dezvoltarea identității și utilizarea jocurilor online problematice (Robu, 2011).

Din experiența ta, care sunt comportamentele tinerilor români pe internet?

Profilul utilizatorului adolescent pe internet este ușor diferit de cel al unui adult. Date fiind cercetările limitate pe populația din România, voi aduce în discuție câteva studii relevante din literatura de specialitate. Rezultatele unui studiu pe populația de copii și adolescenți din UK (5-15 ani) ce urmărește evoluția utilizării rețelelor de socializare arată că, în 2020, YouTube-ul a fost site-ul cel mai des folosit (87%) indiferent de vârsta tânărului, urmat de TikTok (65%), Facebook (50%) și Snapchat (53%), site-uri preferate în mod special de către adolescenți (12-15 ani). Mai mult, 71% dintre copii și adolescenți joacă jocuri online (Ofcome, 2020).

Internetul este un instrument ce facilitează prezența atât a comportamentelor benefice în rândul tinerilor (socializare – a crea sau a menține relații sociale, informare, educare (Kircaburun et al, 2019), cât și a celor de risc (creșterea și perpetuarea bullying-ului, consumul excesiv de social media, folosirea exagerată a jocurilor online, interacțiune cu persoane necunoscute, periculoase). Și în rândul adolescenților din România, utilizarea problematică a rețelelor de socializare, a jocurilor online, dar și cyberbullying-ul sunt fenomene prezente. Prevalența victimizării online în România în rândul adolescenților (14-17 ani) este de 37,3% și este asociată cu utilizarea rețelelor de socializare (Athanasiou, et al 2018). În cazul obiceiurilor de joc online, 1,3% dintre adolescenți (14-17 ani) prezintă comportamente de joc online problematice (Müller et al, 2015). Aceste aspecte se reflectă și în problemele adolescenților pe care îi am în cabinet. 

Ce efecte ai observat la tineri? Intuiesc o parte dintre efectele negative, dar sunt vizibile și efectele pozitive, așa cum susține Meta?

Utilizarea limitată a internetului este asociată în literatura de specialitate cu o creștere a abilităților cognitive (îmbunătățirea atenției, memoria vizuală de scurtă durată se îmbunătățește), a motivației (crește nivelul de reziliență), a funcționării sociale (calitatea prieteniilor este îmbunătățită) (Granic et al., 2014; Müller et al., 2015). Cu toate acestea, utilizarea excesivă a internetului este relaționată atât cu consecințe la nivel intra-, cât și interpersonal, cu un nivel mai ridicat de agresivitate, singurătate, lipsa prieteniilor autentice, reale, existența unor strategii de reglare emoțională disfuncționale, prezența unor alte comportamente de risc (dependența de alcool, dependența de internet, de jocuri online) (Darvesh et al., 2020; Feng et al., 2017; King & Delfabbro, 2018). Utilizarea rețelelor sociale nu este problematică  per se, ci diferite aspecte ale experienței online pot influența starea de bine a unui adolescent. 

În mod specific, dacă vorbim despre Meta, voi face referire la un studiu controversat în literatură, derulat de Kramer, Guillory și Hancock (2014) despre contagiunea emoțională (adică preluarea unei stări emoționale de la cei din jurul nostru, în mod automat). Studiul s-a derulat prin intermediul rețelei de socializare Facebook, unde s-a controlat conținutul primit în news feed-ul a 689,003 de persoane. Unor persoane li s-a redus conținutul pozitiv, altor persoane li s-a redus conținutul negativ, ambele grupe au fost comparate cu un grup de control (nu li s-a modificat news feed-ul). S-a observat că persoanele care primeau conținut emoțional încărcat negativ au tins să aibă postări mai negative (sau din care cuvintele pozitive lipseau) și vice-versa. 

Ce reținem de aici? Contagiunea emoțională se întâmplă și în mediul online și emoțiile sunt la rândul lor asociate cu alte comportamente care pot fi benefice sau problematice. De aceea e important să avem o privire critică asupra conținutului livrat online.      

Ce nivel de conștientizare există în România despre utilizarea problematică a internetului? Diferă nivelul de conștientizare între părinți și copii?

Nu există statistici în momentul de față cu privire la gradul de conștientizare al părintelui sau al copilului, la care să fac referire. Răspunsul meu la această întrebare este mai degrabă o speculație (o remarcă personală care trebuie tratată ca atare), bazată pe observațiile mele din activitatea mea ca psihoterapeut. În literatura de specialitate, consumul nociv de internet este încă un subiect controversat, nu există programe în România prin care să se educe părintele cu privire la efectele utilizării internetului (pozitive/negative). Cu toate acestea, există subdomenii ale utilizării internetului care sunt în atenția părinților și copiilor, a specialiștilor, precum bullying-ul online. Există programe de prevenție, inițiative legislative în acest sens. Mai mult, aud tot mai des afirmația „copilul meu stă prea mult în fața telefonului, a calculatorului, nu știu ce să fac”. Faptul că un părinte observă acest lucru îmi dă speranță sau vreau să cred că îl va îndemna pe părinte să meargă spre resurse care să îi ofere un răspuns. În mod natural, unii părinți tind să monitorizeze acest comportament (interzicerea statului pe telefon, limitarea conținutului), comportament care ajută la reducerea folosirii problematice. 

Cum se raportează părinții și copiii la aceste probleme? Merg la psiholog, vorbesc, sau sunt puse pe seama „zilelor de azi”, a „generației stricate”?

Din nou, răspund fără să am o privire de ansamblu obiectivă (studii sau statistici), ci mai degrabă vorbesc prin lupa experienței proprii și a ceea ce am observat la colegii de breaslă. Există o deschidere mai mare din partea părinților spre a apela la servicii de specialitate. Chiar dacă nu se țintește specific utilizarea problematică a internetului, ci alte probleme asociate (anxietate, ADHD), odată ajuns la un specialist se pot identifica și ținti și problemele acestea cu folosirea rețelelor de socializare. Există discrepanțe între mediul rural și urban, între generații, în modul în care abordează sau privesc aceste probleme, clar, de aceea informarea și implicarea noastră ca specialiști în educarea populației este esențială.   

Ce putem face, ca tineri, pentru a avea o relație sănătoasă cu internetul?

Vă încurajez să introduceți în rutina voastră un „detox de tehnologie”. Pentru unii dintre tineri, a sta câteva minute fără să își verifice smartphone-ul poate fi dificil. Pentru majoritatea dintre noi, nevoia de a ne verifica telefonul sau anumite aplicații este deja un comportament automat, un reflex pe care l-am dezvoltat și care ne-a scăpat de sub control. Dacă vă regăsiți în ceea ce am descris mai sus, un pas important în a va recâștiga controlul asupra timpului dedicat utilizării telefonului implică pași mici: de la a sta 5 minute fără a verifica o anumită aplicație, la a sta 30 minute, 60 minute fără acea aplicație.     

Cercetătorii din domeniul psihologiei propun câteva modalități pe care le puteți folosi pentru o detoxifiere de tehnologie și o relație sănătoasă cu mediul online: 

1. Alocă în mod conștient un interval de timp în care să nu folosiți tehnologia. Pentru a reduce utilizarea rețelelor de socializare, încearcă să ai pe parcursul zilei un timp fără tehnologie: nu sta cu telefonul lângă tine când mănânci, când ieși la terasă, fii prezent în conversație. O altă strategie poate fi să ai un timp setat de verificare a aplicațiilor.

2. Răspunde la mesaje în intervale clare de timp pe parcursul zilei. Cu siguranță, nu toate mesajele sunt urgente! Pe termen lung, a decide când răspunzi la mesajele de pe Instagram/Snapchat/Facebook poate salva mult timp ce poate fi folosit pentru a face altceva. Cum să nu mai răspunzi automat la mesaje? Închide notificările, pune telefonul pe modul silențios sau ieși de pe aplicații.

3. Nu-ți folosi telefonul ca alarmă. Probabil te întrebi de ce e acesta un sfat, suntem în secolul XXI… cum să te trezești altfel?! O astfel de strategie te va ajuta să reduci tentația de a verifica mesajele imediat cum te trezești și îți permite să ai un somn mai odihnitor și o tranziție mai ușoară spre zi.

4. Fă activități unde nu poți folosi telefonul în același timp (mergi la munte, aleargă, înoată). Dacă ești în bar cu prietenii, te încurajez să îi provoci la un joc în care nu aveți voie să atingeți telefoanele de pe masă și stabiliți reguli proprii legate de ce se întâmplă dacă faceți asta.

5. Anunță-ți prietenii și familia că faci o pauză de la tehnologie. Prietenii tăi vor ști că nu ești disponibil online pentru o perioadă de câteva ore, deci cu siguranță vor fi șanse reduse să fii contactat în acel interval. Teama de a nu pierde informații este foarte crescută în rândul tinerilor („FOMO – Fear of Missing Out,”, teama de a rata noutăți), de aceea este important să faci acest experiment, să înțelegi că o absență de câteva ore din mediul online nu este o tragedie.

6. Fii mai selectiv cu aplicațiile pe care le folosești și care îți consumă timp – șterge-le pe cele care nu au o importanță reală.

7. Folosește un ceas de mână. Cel mai des motiv pentru care verificăm telefonul este pentru a verifica ora. De aici este un singur pas în a debloca telefonul și a intra pe social media. Folosirea unui ceas poate reduce timpul petrecut în fața ecranului.

8. Bucură-te și de tăcere. Am ajuns în punctul în care reacționăm la atâția stimuli (notificare pe Instagram/Snapchat în același timp, în același timp vorbesc doi prieteni lângă tine), încât nu mai știm să stăm. Te provoc să testezi și statul, reflectatul, fără un stimul constant. Vezi ce se întâmplă. S-ar putea să descoperi lucruri noi despre tine în timp ce stai, fără să faci nimic altceva.

9. Înlocuiește golul! Pentru a reduce un comportament, este important să îl înlocuim cu o altă activitate care să ne placă la fel de mult. De exemplu, mie îmi place foarte mult să citesc poezie, astfel că în locul statului pe social media decid să citesc o poezie. Te încurajez să te gândești ce îți face plăcere în locul utilizării rețelelor sociale/jocurilor online. Fă o listă cu ce îți place și introdu aceste activități în rutina ta zilnică.

10. Fă un exercițiu în care să reflectezi la această întrebare: Ce beneficiu îți aduce să nu stai mereu online?

material realizat de Delia Lungu

*Articol publicat în ediția tipărită, Exercițiul 18 #5

cover foto: Unsplash/Philipp Katzenberger