Ilustrații de Laura Jeitan

Majoritatea avem condiții materiale bune și libertatea să fim și să facem ce ne place, un lux pe care mai mult de două treimi dintre cei de vârsta noastră din lume nu-l au. Asta ne permite lucruri la care mulți nici nu visează: hobby-uri, oportunități, timp liber și multe altele. Pornind de la amintirile cele mai bune pe care le are fiecare apare o altă latură: de ce să nu le dăm și altora șansa să le trăiască?

Încălzirea globală, poluarea și altele afectează miliarde de vieți, număr care deja crește anual, pe lângă generațiile viitoare compromise. Unii resimțim mai puțin, alții, în schimb, sunt într-o situație gravă. Având acces la internet, nu mai avem prea multe scuze și devenim complici prin pasivitate sau indiferență. Deocamdată, frica de a nu părea „cumva” și comfortul par mai importante decât viețile celorlalți. Victimizarea și subestimarea propriei puteri prin „degeaba, singur nu faci nimic” sunt doar scuze la îndemană. Fapta se transmite, inspiră sau este comentată și ironizată, dar inevitabil atrage altele în urma ei. Doar intenția să existe, căci modalități să schimbi ceva (fără a sacrifica nici timp, nici bani și nici măcar confort) există de mult, unele la câteva click-uri distanță. Multe din ele sunt chiar simple, nu trebuie să faci nimic altceva decât să cumperi doar ce îți trebuie, evitând consumerism-ul, spre exemplu. Practic, niciodată nu a fost mai la îndemână să influențezi destine prin propriile decizii.

Și totuși parcă n-ai crede că e chiar așa. Te gândești că nu e grav, nu moare nimeni și din greșeală sau ignoranță poți să te lași convins de surse „sigure” că încălzirea globală e ceva firesc și benefic. E mult mai comod decât să realizezi că nu luăm în serios încălzirea globală de dragul… chiar, de dragul a ce? De dragul de a fi ca ceilalți sau din lene, confort, principiu? Oricum, motive „superioare”, se înțelege. Intenția de îmbunătățire și interesul unei comunități pentru astfel de subiecte vitale ar putea dovedi la nivel european și nu numai că din punct de vedere ideologic nu suntem deloc înapoiați. Să ne amintim că, totuși, imaginea e miza cea mai puțin importantă în povestea asta.

Un dram de implicare din partea fiecăruia ar avea ecou. Contribuție nu doar prin evitarea consumerism-ului sau reducerea „carbon footprint-ului” (despre ale căror cauze, efecte și soluții se pot găsi informații utile până și pe youtube), ci și prin participarea la mișcări și inițiative civice, de exemplu. Subiectul acesta nu e tocmai popular la noi, iar majoritatea are doar o impresie vagă despre ce înseamnă, astfel că prin simplul fapt că aduci vorba despre încălzirea globală, subiectul câștigă teren. Totuși, e alegerea fiecăruia și poate veni doar din interior. De aceea informarea și cunoștința de cauză a cât mai multor oameni sunt mai importante decât a convinge radical, dar forțat. Primul pas spre implicare poate fi să nu mai tratăm ca pe argumente propriile bariere mentale generate de ideea „lasă, nu acum… asta e, merge și așa”. Dacă tot e nevoie de un mic sacrificiu, ca pentru orice schimbare durabilă, de ce să nu fie mentalitățile învechite și tiparele sociale primele? Nu cred că le vor duce prea mulți dorul. În schimb, vom duce dorul lumii de azi, așa cum e ea, dacă nu acționăm la timp.