Interviu cu Monika Tompos

Perioada de izolare ne-a făcut pe cei mai mulți dintre noi dornici de ieșit în aer liber, în piețe libere, să scăpăm dintre cei patru pereți atât fizic, cât și în gândire, evident, cu toate măsurile de siguranță luate. Tocmai pentru că acum există această nevoie mai mult decât oricând, echipa Street Delivery Sibiu nu s-a dat bătută în fața pandemiei și vine cu idei noi și adaptate status quo-ului, în care accentul cade pe om și pe natură. Echipa Street Delivery Sibiu vine anul acesta cu ReSoluții și cu povești din izolare care ar putea să reprezinte soluții pentru un oraș mai prietenos. Între 10 și 12 iulie, în Piața Schiller, vom vedea o mică mostră din ceea ce ar putea fi centrul Sibiului fără mașini și poate cu puțin mai mult verde. „Street Delivery este un manifest urban de a elibera o stradă de mașini și a o reda oamenilor. Ceea ce fac oamenii pe ea, cântă, dansează, pictează, citesc, scriu, lucrează, ne ajută să înțelegem că orașul este al oamenilor, nu al mașinilor.” ne-a spus Monika Tompos, organizatorul evenimentului din Sibiu, cu care am stat de vorbă pentru câteva detalii despre ediția din anul acesta.

De ce are Sibiul nevoie de Street Delivery?

În primul rând ne dorim ca infrastructura pentru transport alternativ să devină o prioritate pentru oraș. Transportul alternativ ar reprezenta mașina, istoric vorbind, pentru că primele forme de transport au fost mersul pe jos sau bicicleta. Acum am început să ne referim la acestea două din urmă ca la o alternativă mașinii, dar mașina nu e un drept garantat. Noi ne dorim să prioritizăm infrastructura pentru biciclete, pietoni și alte modalități de transport față de autoturismul personal.

Pe lângă acest aspect, acum 2 ani când am pornit proiectul în Sibiu ne-am legat și de ideea eliberării piețelor de mașini. Împreună cu „Piețe Libere”, o inițiativă susținută de noi împreună cu Fundația Comunitară și cu Made In Sibiu, am decis că trebuie să devină o prioritate pentru Sibiu să elibereze toate piețele de mașini, ceea ce acum se întâmplă încet încet.

Ne dorim ca și Piața Schiller să se elibereze de mașini. Toți turiștii merg pe mijlocul străzii pe acolo, pentru că este o zonă care ar trebui să fie pietonală: e un parc, este zonă centrală, ar putea să iasă terasele de la Hochmeister, de la Arhive și să fie o legătură cu celelalte piețe. Tot inelul central ar trebui să devină pietonal. Iar soluțiile se găsesc, trebuie numai curaj.

De asemenea, în această perioadă ne-am dat seama că lipsesc spațiile outdoor. Avem parcări foarte multe, avem terase, dar nu avem parcuri. Avem atâtea zone verzi care nu pot fi folosite pentru că nu sunt amenajate corespunzător. Dacă te duci în alte orașe europene, de exemplu Stuttgart sau Bruxelles, au mobilier urban modern. Poate niște șezlonguri pe care să stai întins la soare, poate niște mobilier printre copaci, cu plante… Trebuie să depășim cumva conservatorismul cu băncuțele de două persoane.

Cât de familiarizați sunt sibienii cu conceptul de urbanism participativ?

Deloc. Sau poate sunt totuși câtiva. Urbanismul participativ îmi place tare mult. Oamenii ies din case și fac o pistă pop-up de biciclete, adică trag un covor roșu pe o pistă de biciclete pe un bulevard, aduc niște plante să îngrădească pista aia, și 3 luni de zile pista poate sta așa. Dacă Primăria vede că trec mulți bicicliști pe acolo, că pista este circulată, că această infrastructură temporară folosește, atunci o face permanentă. La fel se întâmplă și cu un pop-up park. Tu aduci copăcei și puțin mobilier urban și să le pui într-o zonă care crezi că ar avea nevoie de un parc, le lași acolo și dacă vezi că oamenii se duc, participă, se implică, poate mai aduc chiar ei un scăunel, o plantă în ghiveci, locul acela ar putea deveni permanent. Ideea de urbanism participativ este o tranziție între ceea ce avem acum și ceea ce am putea să avem, fără a ne asuma o mare răspundere din prima. Practic încercăm marea cu degetul. Noi, în Sibiu, suntem o comunitate destul de conservatoare, neparticipativă. Noi la Street Delivery suntem ca o mare familie, ne putem baza unii pe alții. Dăm numai un telefon și vin artiști, vine George Roșu oricând și la orice oră, vin cei de la Filarmonică ce imediat și-au oferit ajutorul chiar dacă știau că nu avem fonduri suficiente, actori locali care ne ajută cu arta lor numai ca să reușim să facem o chestie mișto. Nu e urbanism, dar e participativ, zic eu. Fiecare contribuie cu ce are pentru ca rezultatul să fie unul de valoare.

Ce ne poți spune despre tema ReSoluții?

Ne-am dat seama, în perioada pandemiei, stând în casă, că a fost foarte multă liniște și că dintr-o dată am avut timp. Am avut răgaz pentru lucrurile care contează cu adevărat. Dintr-o dată vedeam că au înflorit liliecii. Ei au înflorit întotdeauna, însă doar acum am remarcat. Auzeam oamenii care-și tundeau iarba în grădini, fiindcă nu era trafic…

ReSoluții a pornit de la ideea unui oraș mai bun, în care rezoluțiile personale se transformă în soluții pentru oraș și comunitate.

Cât de greu a fost să vă adaptați la noile prevederi de distanțare socială? La ce a trebuit să renunțați pentru a face posibilă ediția din acest an?

Nu cred că e greu să te adaptezi. Este foarte ușor dacă ești puțin creativ. Legile sunt destul de clare. Pandemia te sperie, într-adevăr, dar să porți mască e foarte simplu. Una dintre reguli este să nu lași pe nimeni înăuntru fără mască. Dacă nu are mască, îi dăm de la intrare. Se poate rezolva foarte ușor. Să faci niște intrări mai înguste pentru a putea lua temperatura și a avea control asupra persoanelor care intră iar este simplu, mai ales că suntem outdoor. Pentru păstrarea distanței sunt atâtea idei cu care nici măcar nu am venit noi primii. Poți desena buline sau pătrățele în care fiecare om să stea, fără contact direct cu alți oameni. Cred că nu neapărat să te adaptezi la legislație e complicat, ci să lucrezi cu mentalitatea omului. Trebuie să-l faci să înțeleagă că numai împreună putem învinge această situație.

Ține de rezoluțiile personale: dacă fiecare își respectă părticica lui, își dezinfectează mâinile, poartă mască, stă în pătrățelul lui, atunci comunitatea nu are de suferit. De renunțat nu am vrut să renunțăm. Da, într-adevăr am eliminat toate activitățile sociale, nu mai avem conferințe sau ateliere în timpul zilei, dar nu a fost nevoie să renunțăm la conceptele noastre de bază. Să eliberăm o stradă putem, atâta timp cât nu e stare de urgență. Să încurajăm oamenii să vină în parcuri este chiar indicat. Oamenii au nevoie de interacțiune, socializare și cultură, nu putem să le eliminăm chiar de tot.

De exemplu, am descoperit o idee foarte interesantă pe care oamenii o practică peste tot în lume: parklets. Înseamnă un spațiu cât un loc de parcare, între două mașini preferabil, pe care tu să-l amenajezi cu zonă verde, cu mobilier urban, astfel încât să vezi cu ce ar putea fi înlocuit acel spațiu dacă nu ar fi o mașină. Ne dorim să facem câte un parklet în fiecare piață cu mașini din Sibiu

Ai observat vreo schimbare de când ați început Street Delivery?

Schimbarea o vezi în numărul de bicicliști de pe stradă, care crește de la an la an. Vezi familii cu copii pe biciclete. La fel se întâmplă și cu terenurile noi de sport din parcuri. Dacă le dai un context, oamenii ies din casă. Credem că trebuie să lucrăm împreună, să creăm niște comunități de ONG-uri, de artiști, de inițiatori locali care să lucreze împreună pentru un oraș mai frumos, mai verde, mai viu, mai colorat. Tot ce vrem fiecare dintre noi individual se poate realiza și împreună.

Cât de mult mai are Sibiul până să ajungă unul dintre orașele verzi europene?

Asta depinde numai de noi. Este simplu pentru că suntem un oraș foarte mic, lucru care ne ajută enorm. Reciclăm în Sibiu, alt plus. Suntem un oraș fără dealuri, iar oamenii se pot da cu bicicleta ușor, fără să fie nevoiți să urce rampe abrupte. Noi trebuie doar să venim cu infrastructura necesară, care este în plan, trebuie numai să o punem în aplicare. Trebuie să regândim și să reprioritizăm, orientându-ne acum spre infrastructura de biciclete, în defavoarea celei pentru mașini, mai ales acum, după această pandemie. Multe orașe din lume și-au reorganizat străzile pe timpul pandemiei. Experți sunt, oameni se găsesc, soluții la fel. Trebuie curaj, voință și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pus în aplicare.