Visul american
Material realizat de Giulia Petrușca, Sibiu
La numai 21 de ani, Julia Boca, studentă la Wellesley College, Massachusetts, Statele Unite, este co-fondatoarea organizației non-profit „Volo studere” cu filiala „Vreau să studiez în America”, menită să îndeplinească visele elevilor simpli din România să ajungă să își construiască propriul vis american peste ocean. Stând de vorbă cu ea, am aflat câteva dificultăți și avantaje ale studiilor în State, dar și câteva detalii despre procesul de formare al organizației.
Cum a pornit acest proiect?
Eu trebuia să fac în vara anului 2020 un internship la M.I.T., doar că pandemia a întrerupt planurile. Abia când am terminat anul de facultate în mai, am realizat că am toata vara liberă și m-am panicat pentru ca mă sperie să nu am niciun proiect în derulare, nimic care să mă facă să mă trezesc cu zâmbetul pe buze. Într-o zi am căutat pe internet “Vreau să studiez în America”, gândindu-mă la ce ar căuta un elev de liceu, inițial doar cu gândul să văd dacă s-a mai schimbat ceva de când am aplicat eu în anul 2017, însă nu se schimbase nimic. Știind că am pierdut 1000 € în procesul complicat de aplicare, deoarece nimeni din jurul meu nu știa cum să mă ajute, am înțeles că aș putea să folosesc munca obositoare pentru completarea aplicației pentru a-i ajuta pe alții să depășească mai ușor această etapă. I-am prezentat prietenei mele, Miruna Constantin (Bentley University) ideea mea și a acceptat imediat, dar ne-am decis că avem nevoie de mai mulți oameni, așa că am apelat la Michelle Goanță (Concordia University), Carla Ivaschescu (Pace University) și Radu Florea (Vassar College) și am pornit pe acest drum dificil împreună.
Care este motivația din spatele proiectului?
Uite cum stă treaba, orice am spune, la finalul zilei am fost privilegiată. Am fost privilegiată să am părinți care au investit mulți bani în pregătirea și în educația mea. Am fost privilegiată să mă nasc într-o familie de clasă mijlocie din România și să mă încurajeze să plec, dar dacă nu creșteam în mediul acesta, dacă nu aveam profesori buni, dacă nu cunoșteam oameni de calitate, nu ajungeam aici. Realizez că foarte mulți elevi români nu au acces la aceste informații, însă se impun prețuri enorme pentru consilieri, oportunități și resurse aproape inexistente care le taie aripile. Nu voiam să simt că nu pot să ajut, pentru că știam că pot, și până la urmă aceasta era misiunea noastră.
Cât crezi că te pregătește sistemul educațional românesc pentru experiența studiilor în străinătate?
Sistemul educațional e un întreg paradox. Eu am făcut matematică-informatică bilingv la Colegiul Național “Vasile Alecsandri” din Galați, clasat în top 10 licee din România, însă ce înseamnă de fapt acest clasament? Pe ce se bazează? Când am ajuns în America am realizat că, în ciuda sistemului defect, eram mult peste studenții americani, aveam o cultură generală mai bogată care mă ajuta să ies în evidență. Eu în liceu nu eram foarte bună la biologie și nici profesoara nu era una din preferatele mele, aveam note de 8 și 9, iar acum studiez neuroștiința, care implică multă biologie. În primul meu an de facultate am suferit de depresie cronică. Am consultat mai mulți terapeuți, mi-am pus la lucru gândirea logică pentru a înțelege cauzele suferinței mele. Așa am ajuns să studiez felul cum funcționează creierul, mai exact Neuroștiința și Psihologia, specializarea mea actuală. E trist că a trebuit să plec peste ocean ca să îmi demonstrez mie că sunt mult mai mult decât produsul sistemului educațional românesc, că nu datorită lui am ajuns aici, ci mai mult din cauza lui, că sunt bună de ceva și sunt deșteaptă. Asta vreau să le arătăm elevilor care vin la noi, să îi motivăm să vrea mai mult de la viață decât oferă sistemul.
S-a ridicat S.U.A. la nivelul „visului american”? Care a fost cea mai mare dezamăgire când ai ajuns acolo?
Visul meu american a fost o educație mai bună și din punctul acesta de vedere există mult mai multe materiale, oportunități, resurse și o mulți profesori de calitate acolo. E amuzant că tocmai ei sunt nemulțumiți de sistemul lor, însă venind din acest mediu eram mai mult decât recunoscătoare să văd o țară căreia îi pasă de educația tinerilor. Dezamăgirea mea cea mai mare a fost faptul că nu am fost primită cu brațele deschise de ei, nu mă așteptam la atât de multă xenofobie. Sunt ignoranți în ceea ce privește țara mea și cultura mea, dar eu am fost mereu mândră că sunt româncă, tocmai de asta m-am decis să mă întorc. America nu este pentru oricine, ai nevoie de un caracter puternic pentru a trece prin dificultățile care îți ies în cale, pentru că viața nu e ca la televizor. Eu am ales să fac sacrificii mari pentru a ajunge aici.
Ce consideri ca s-a schimbat privind sistemul educațional și deschiderea spre studiile în străinătate de când ai plecat tu din România?
Din păcate, nu s-a schimbat absolut nimic, și o spun cu durere în suflet, văzând educația din pandemie în mediul rural și nu numai, simt că nu pot ajuta deloc. Ar trebui să facem oamenii de la putere să conștientizeze că e necesară o schimbare și nu mai pot ignora problemele sistemului nostru educațional. Nu mai vreau să văd studenți și elevi care nu au opțiuni, vreau să schimb ceva și simt că numai împreună vom putea, va exista și un moment în care paharul se va umple, iar cei ce vor schimba ceva suntem noi, generația noastră, cei care cer ceea ce merită să li se dea. Adevărul e că este trist că alegi să pleci cu gândul că va fi mai bine și te gândești la România în fiecare zi. Încă văd copii ducându-se în străinătate pentru că nu pot primi educația pe care o merită la noi în țară, așa pierdem oameni de calitate.
Cum crezi că îmbunătățește această organizație procesul de aplicare, comparativ cu metodele tradiționale?
Procesul de aplicare în State și în Canada este unul dintre cele mai complicate din lume și într-adevăr poți alege să îl faci și singur, dar trecând prin asta am decis că trecând prin asta am decis să îi ajutăm pe cei ce parcurg acest proces. Noi nu le putem garanta că vor intra, admiterea este de-a dreptul o ruletă rusească, dar le putem oferi gratuit informații, perspective și sfaturi în legătură cu facultatea pe care ar trebui să o aleagă, îi ajutăm să găsească o comunitate de români în apropiere de ei odată ce au ajuns acolo, oameni care pot empatiza cu ei și situația lor, le putem corecta eseurile și le putem răspunde la întrebări. Le putem garanta doar că ne vom da silința să îi ajutăm să ajungă unde și-au propus.
„Vreau să studiez în America” a pornit dintr-o inițiativă pentru o educație mai bună și din dorința de a îndruma elevii spre un viitor strălucit, un viitor care implică sacrificii și muncă, dar care oferă nenumărate beneficii și schimbă radical vieți. Tu ce sacrificii ai face pentru educația ta?
