de Flavia Muntean

Cele mai întâlnite dependențe pentru care oamenii aleg să se interneze sunt cele de alcool și cele de droguri. Dr. Agata Voulgaropoulos este medic primar psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, unde a tratat de-a lungul anilor numeroși pacienți tineri, și nu numai, cu probleme de dependență.

Doamna doctor a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări despre cauzele, implicațile și tratamentul persoanelor care suferă de adicție și să clarifice avantajele apelării la un personal specializat în tratarea toxicodependențelor.  

Cum întâmpină sistemul medical din România pacienții tineri cu probleme de adicție?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Atât sistemul medical de stat, cât și cel privat vin în întâmpinarea pacientului, la nivelul serviciilor sanitare de stat, prin intermediul ambulatoriilor integrate, precum și a secțiilor de toxicodependențe din cadrul spitalelor de psihiatrie și la nivel privat, de asemenea, prin intermediul cabinetelor psihologice și a centrelor private de tratament ale persoanelor toxicodependente. Aș spune că, într-un fel, sistemul medical de stat, și privat, se completează unul pe altul în ceea ce privește tratamentul acestor persoane.

Cum diferă tratamentul/abordarea pentru o persoană dependentă de o singură substanță vs. o persoană dependentă de mai multe substanțe?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Sindromul de dependență de substanțe implică abuzul și incapacitatea de a renunța la consumul unor substanțe, în ciuda implicațiilor negative pe care le are aceasta asupra calității vieții unui individ.

Fiecare tip de dependență este unic și trebuie tratat ca atare. Abordarea pentru o persoană dependentă de mai multe substanțe are în vedere tratamentul specific adresat fiecăreia dintre acestea în primă fază, deoarece sindromul de intoxicație și sevraj diferă în funcție de substanța utilizată și poate necesita câte o altă abordare terapeutică, având în vedere că mecanismele farmacologice de acțiune, pentru diferite grupe de substanțe psihoactive, sunt diferite.

Cui i se poate adresa o persoană tânără cu probleme de adicție?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Orice persoană cu probleme de adicție se poate adresa specialiștilor din domeniul sănătății mentale: psihologi, psihoterapeuți specializați în tratamentul toxicodependențelor, medicilor psihiatri.

Tehnicile cele mai frecvent utilizate în cadrul psihoterapiei sunt interviul motivațional și tehnicile cognitiv-comportamentale. De asemenea, persoana poate beneficia de o terapie individuală sau de grup, cum sunt alcoolicii anonimi.

Psihoterapia ajută la decelarea factorilor psihologici și sociali, de exemplu stres sau anturaj, ce întrețin un comportament adictiv și ce predispun la recidivă. De asemenea ajută la gestionarea emoțiilor negative și a senzației de craving, pentru a controla consumul de substanțe. 

Ce presupune un tratament medicamentos și când se recomandă?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Planul de tratament este adaptat tipului de dependență și nevoii individului. Unele afecțiuni psihiatrice coexistă cu sindromul de dependență, îl întrețin și îl agravează și trebuie tratate pentru a rupe ciclul vicios al dependentului.

Mulți tineri se tem de tratamentul psihiatric medicamentos. Cum răspundeți acestor griji?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Recomand tinerilor cu probleme de dependență să apeleze cu încredere la ajutor specializat pentru a-și relua controlul asupra propriei vieți, precum și pentru a menține un stil de viață sănătos, bazat pe abstinență.

Care sunt riscurile, din punct de vedere legal, la care sunt supuse persoanele consumatoare de substanțe ilegale atunci când se adresează unui medic psihiatru?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Orice act medical este supus relației de confidențialitate. Nu există riscuri legale în a te adresa specialistului, dimpotrivă, aș spune că persistarea acestui comportament, care nu mai poate fi controlat, în ciuda consecințelor negative pe care îl are, care sunt, de altfel, conștientizate, predispune la alte consecințe legale nedorite, la pagube de natură psihologică și fizică, la scăderea calității vieții persoanei în cauză și a persoanelor apropiate.

Ce recomandați unui tânăr consumator de substanțe care simte că a ajuns prea departe și că nu se mai poate întoarce la normal de unul singur?

Dr. Agata Voulgaropoulos: Sindromul de dependență presupune un pattern maladaptativ de consum, ce ocupă mult timp pentru procurarea și consumul substanței și conduce la o suferință și disfuncție semnificativă. Apar și semne fizice: toleranța și sindromul de sevraj.

Toleranța la o anumită substanță presupune consumul acelei substanțe în cantitate din ce în ce mai mare pentru a obține același efect; câteodată o cantitate periculoasă. Iar sindromul de sevraj se referă la manifestările fizice și psihice apărute la o persoană care a consumat o perioadă prelungită o anumită substanță, pe care o reduce sau o oprește total.

Sevrajul se manifestă atât psihic, cât și fizic. Depinde de durata consumului, de tipul de substanță și de doza consumată. Iar în cadrul acestuia, în funcție de substanța utilizată, pot apărea simptome severe, cum ar fi halucinații, convulsii, delir. Fapt ce necesită o monitorizare medicală atentă și tratament medicamentos pentru gestionarea lui. Lipsa unui tratament împotriva sevrajului poate duce la deces.

De asemenea, consumul în sine poate coexista cu probleme de sănătate mentală, de exemplu, anxietate sau depresii, care cresc la rândul lor riscul de adicție. Adicția în sine crește amploarea acestor condiții medicale, iar astfel se instalează un cerc vicios, în care dependența progresează mai repede și cu consecințe mai grave. Nu în ultimul rând, vorbim de condiții medicale induse de substanțe: tulburări afective, tulburări psihotice, delirium, demență, toate necesitând intervenție medicamentoasă.  

Credit foto: Markus Spiske / Unsplash