Valer Cosma este istoric, antropolog și publicist. Timp de aproape patru ani, a fost cercetător în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, desfășurând o amplă muncă de teren în mediul rural. Valer a înființat Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, fiind totodată organizatorul mai multor evenimente, proiecte educaționale și de rezidență, precum Conferințele de Vară de la Telciu, Școala de Vară de la Telciu, Culese din Telciu, Anonimii Migrației, Artiști la Muzeu și Culese din Rural.

Din mai 2022 este directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Spune că s-a integrat cu ușurință în comunitatea universitară din Sibiu și crede că acest lucru se datorează în mare parte și muncii desfășurate de el în teren, ca istoric și antropolog. Îl interesează construcția instituțională și creșterea accesului la cunoaștere și educație, iar aceste pasiuni ajung să îi influențeze munca și viața de zi cu zi. Rezultatele muncii depuse de Valer se reflectă în numărul mare de studenți pe care îi întâlnim la bibliotecă.

Alexandra Bene: Ce-ți place cel mai mult la munca pe care o desfășori?

Valer Cosma: Mă interesează foarte mult cărțile, educația și cercetarea, ceea ce reprezintă chiar fundamentul activității bibliotecii ca structură esențială a universității. Așa că mă simt norocos că sunt în postura în care pot sprijini activitatea educațională și cercetarea la nivelul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și impulsiona interesul pentru lectură și accesul la literatura de specialitate și resursele necesare studenților, cercetătorilor, cadrelor didactice și altor categorii de utilizatori.

Care e rolul pe care îl joacă biblioteca universitară în comunitatea locală în momentul de față?

Valer Cosma: Cred că biblioteca universitară s-a deschis mult către comunitatea locală și a devenit mult mai prezentă și vizibilă în viața culturală a orașului. Alături de colegii de la Biblioteca Județeană Astra, ne străduim să creștem interesul pentru lectură și participare activă în tot ceea ce înseamnă viață culturală și academică. Spre deosebire de bibliotecile publice, biblioteca universitară are ca misiune principală susținerea activităților de cercetare desfășurate în comunitatea sibiană și facilitarea unui dialog constant cu publicul interesat pentru a face știința cât mai deschisă și mai accesibilă.

Ce ai considerat că trebuie să se schimbe în momentul în care ai ocupat funcția de director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga”? Ce ți-ai propus să realizezi de acum înainte împreună cu echipa cu care lucrezi?

Valer Cosma: Am încercat să prioritizez schimbarea atmosferei din bibliotecă în sensul transformării instituției într-un spațiu plăcut pentru studiu și relevant pentru viața studențească și universitară. Ne-a interesat să cunoaștem cât mai bine nevoile studenților și să încercăm să implementăm pe cât posibil cât mai multe din solicitările venite dinspre ei, cum a fost cazul extinderii programului.

Pe de altă parte, am considerat vitală extinderea accesului la resurse necesare învățării, predării și muncilor de cercetare, atât prin achiziții, cât și prin abonamente la baze de date și reviste de specialitate. Nu în ultimul rând, foarte importantă a fost vizibilizarea bibliotecii, a resurselor disponibile și a rolului său, în rândul studenților și a cadrelor didactice. În acest sens, am lucrat și lucrăm constant la îmbunătățirea comunicării cu toate categoriile de utilizatori, pentru a le cunoaște mai bine nevoile și pentru a face cunoscute resursele și serviciile noastre. Împreună cu echipa cu care lucrez urmărim actualizarea constantă a resurselor și serviciilor pe care le oferim și transformarea bibliotecii într-un spațiu de lucru cât mai confortabil și mai adaptat așteptărilor și nevoilor celor care ne trec pragul.

Povestește-mi, te rog, despre programul de voluntariat „Voluntar în Bibliotecă”.

Valer Cosma: Programul de voluntariat a fost inițiat în primăvara acestui an și a urmărit din start apropierea noastră de studenți și o mai bună cunoaștere a nevoilor acestora. Cred că eram un pic deficitari în această privință și era un pas necesar pentru a ne face mai bine cunoscută și înțeleasă misiunea și activitatea. Programul creează punți noi între bibliotecă și studenți, având consecințe cât se poate de practice și benefice asupra ambelor părți.

Pentru studenți e o ocazie bună să se familiarizeze cu activitatea noastră și cu munca în echipă. Pe de altă parte, implicarea voluntarilor ne-a ajutat și ne ajută să susținem noul program al bibliotecii, introdus de la începutul acestui an universitar, care a implicat prelungirea accesului până la ora 22:00 în timpul săptămânii, și între orele 10:00 și 18:00 în weekend, aceștia asistând bibliotecarele de serviciu în anumite intervale de timp. Fără ei ne-ar fi mult mai greu, iar implicarea lor aduce și pentru colectivul nostru o motivație în plus. Așa că le mulțumesc foarte mult că au răspuns invitației noastre și sper să fie alături de noi cât mai mult timp.

Care sunt modalitățile prin care încercați să faceți studenții să vină cu drag la bibliotecă?

Valer Cosma: Am început cu doi pași majori. Primul pas a implicat transformarea spațiului bibliotecii și a atmosferei prin crearea unor spații de lucru în echipă și a unor spații de relaxare pentru momentele de pauză sau relaxare. Asta a implicat organizarea unor spații cu canapele sau fotolii, permiterea accesului cu apă, cafea și mâncare în anumite zone, punerea la dispoziție a unor puzzle-uri și jocuri pentru momentele de răgaz între orele de studiu și altele din acest registru.

M-a bucurat extrem de mult implicarea colectivului bibliotecii în acest proces, colegele asumând cu entuziasm noua direcție și implicându-se direct, fie prin facilitarea obținerii unor canapele și fotolii, fie prin donarea de jocuri și puzzle-uri, cu atât mai mult cu cât, fiind foarte apropiate de studenții și studentele care petrec un timp îndelungat în spațiile noastre, le știau mai bine decât mine nevoile și puteau observa efectele benefice produse asupra lor de pașii mici pe care-i făceam. Ideea era ca studenții să-și asume această instituție, să înțeleagă că suntem acolo, în primul rând, pentru ei și să-i facem să vadă în bibliotecă mai mult decât un depozit de carte la care ajung ocazional. Al doilea pas a implicat îmbunătățirea comunicării cu studenții pe cât mai multe căi.

De la organizarea unor exerciții de consultare a acestora prin intermediul unui chestionar și a unui workshop consultativ desfășurat anul trecut de echipa D-School, coordonată de Raluca Bârsan, până la crearea pe siteul bibliotecii a unui canal de comunicare prin butonul „Întreabă un bibliotecar” și discuții directe purtate în diferite contexte. A fost foarte important să ajungem la ei și să realizeze că deschiderea către ei nu e doar un exercițiu de PR, ci că ne interesează la modul cel mai asumat să le cunoaștem nevoile.

Cred că cel mai clar a fost evidențiat acest aspect în chestiunea prelungirii programului în urma unor solicitări repetate venite dinspre grupuri de studente și studenți care aveau nevoie de un spațiu adecvat pentru studiu. Solicitarea lor a fost asumată și pusă în practică, esențială în acest pas fiind disponibilitatea anunțată de către colegele și colegii din bibliotecă de a sprijini această schimbare de program.

Imagine principală: Pixabay

 Interviul a apărut și în format tipărit, în revista Exercițiul 18, numărul 8.