Deplastificat – un proiect cu grijă față de natură și față de oameni, cu Andra Cloștorfeanu
Interviu de Denisa Mentea, 20 de ani, Cluj
Andra Cloștorfeanu, acum studentă în anul I la Psihologie în Cluj, a gândit Deplastificat încă de când se afla în liceu. Pentru ea și pentru toți oamenii care au ajutat-o să-și transforme ideea în realitate, Deplastificat este o inițiativă de combatere a poluării cu plastic, care a reușit în septembrie 2020 să aducă o întreagă comunitate împreună prin activități educative și amuzante, despre cum putem să ne minimizăm impactul negativ asupra mediului. Mai multe despre acest proiect, care poate distruge munți de plastic din viitorul nostru, aflăm chiar de la Andra:
Ce este Deplastificat? De unde a pornit?
Andra Cloștorfeanu: Eu am participat în 2018 la un atelier de educație ecologică despre risipa alimentară marca Food Waste Combat și aveam ceva înclinații spre problemele de mediu, iar atelierul acela mi-a deschis cumva calea, m-a introdus în ”pita” problemelor de mediu. Ce mi-a atras foarte tare atenția a fost că ni s-a pus următoarea problemă: dacă tu ca și elev, în fiecare zi mergi la școală cu o pungă de plastic în care-ți pui sandvișul și după o arunci, tot tu în ani de zile cât mergi la școală ajungi să poluezi foarte mult printr-un act atât de micuț. Și cumva, de la exercițiul ăsta de imaginație în care ne-au arătat un ”blueprint”, să zic așa, despre cum circulă plasticul, am început să mă informez mai mult și am zis că trebuie să facem neapărat ceva în legătură cu asta. Crescându-mi frustrarea că problema e la fel de mare ca și ignoranța, m-am tot gândit și răzgândit la ce pot face mai mult decât să reduc deșeurile de plastic pe care le generez eu. Aveam opțiunea de a face niște acțiuni punctuale de strâns gunoiul prin oraș, dar activitățile de genul sunt „one time happening” și nu au neapărat un impact așa de mare pe termen lung. Ce puteam să fac să pun o micuță cărămiduță la baza unei construcții pe termen lung? Atunci am realizat că vreau să contribui la educarea ecologică a comunității locale. A fost un proces lung și anevoios pentru că inițiativa trebuia să își înceapă activitatea în martie, dar a apărut carantinarea. Până la urmă în septembrie – yaaay – , am reușit să lansăm Deplastificat în Oradea.

Ai avut un mentor?
Andra Cloștorfeanu: La atelierul despre risipă alimentară i-am cunoscut pe oamenii de la Food Waste Combat (https://www.facebook.com/foodwastecombat), o mișcare din Cluj, și pe o altă activistă, Ioana Tănase. Ea cred că e printre primii oameni care trăiesc aproape zero waste în România, încă din 2013. Tot ea a fondat primul magazin zero waste din țară care e în Oradea și se cheamă „ONO-despachetărie” (https://www.facebook.com/beONOfeelONO). Ioana ne-a spus povestea plasticului, devenind un reper pentru mine, dar și un mic punct de declanșare… ea a aprins beculețul la mine…și da, contactele pe care le-am avut cu Food Waste Combat și cu Ioana Tănase au avut o influență asupra mea.
Cum ți-ai construit echipa?
Andra Cloștorfeanu: Dintr-o pură întâmplare la un moment dat am intrat în discuție cu niște cunoștințe, zicându-le ce vreau eu să fac. Au fost încântate și mi-au zis că și ele sunt interesate de plastic și că vor să facă o schimbare. Și așa am început formarea echipei, cu cele două fete care îmi sunt foarte dragi, Delia Tripa și Renata Kovac. Asta a fost prin ianuarie 2020 și de atunci colaborăm și lucrăm împreună.
Cum a fost primită inițiativa ta de către comunitatea din care faci parte?
Andra Cloștorfeanu:
Deplastificat a fost super bine primit de comunitate și majoritatea feedback-ului pe care l-am primit a fost: ne bucurăm că organizați evenimente de acest gen, faceți și mai mult. Comunitatea a fost receptivă la idee. Am avut 4 activități principale în lansare:
1. un atelier de upcycling pentru copii în care transformam niște materiale vechi/deșeuri în ceva nou;
2. un treasure hunt prin care participanții trebuiau să descopere locațiile partenere, deci practic la care cafenele sau restaurante își pot reumple sticla cu apă în mod gratuit;
3. un atelier de tip world cafe despre cum poți să organizezi evenimente sustenabile. Am generat idei împreună cu toți participanții, idei pe care la final le-am recapitulat și le-am ales împreună pe cele mai eficiente ;
4. ultima activitate, de încheiere, a fost o proiecție de film în aer liber, un film despre schimbările climatice. Am fost plăcut impresionați de numărul de oameni care ni s-au alăturat, mai exact 40, plus voluntarii noștri.
Cum pot tinerii să își reducă amprenta asupra mediului?
Andra Cloștorfeanu:
Sunt niște lucruri foarte simple pe care putem să le facem:
1. Oriunde mergem, putem să avem mereu o sticlă reutilizabilă la noi, ca să nu fim nevoiți să cumpărăm apă la PET;
2. dacă ești consumator de cafea și îți iei cafea to go, poți investi într-o cană de cafea sau într-un termos, pentru că dacă ajungi să consumi în fiecare zi cafea to go în pahare de unică folosință, impactul este foarte mare. Acestea au un strat de plastic în interior, neputând fi separate în procesul de reciclare, în România cel puțin nu sunt reciclabile, deci vor fi pe veci un deșeu la groapa de gunoi;
3. la cumpărături, pungile ”compostabile” care ni se oferă în supermarket-uri se comportă în mediu tot ca și pungile normale de plastic, chiar dacă sunt promovate ca ceva eco-friendly. De ce? Ele sunt compostabile doar în centre de compostare, având nevoie de un anumit grad de umiditate și de temperatură ca să se descompună, iar aceste condiții nu sunt întâlnite în natură, drept urmare o pungă de acest gen ajunsă în pământ, va rămâne și peste un an acolo. Ce putem să facem pentru a evita bioplasticul? Să ne aducem de acasă o sacoșă de cumpărături.
Aveți planuri de viitor cu Deplastificat?
Andra Cloștorfeanu:
Momentan, noi vrem să continuăm misiunea Deplastificat prin educarea comunității locale și pentru că nu putem să ținem ateliere fizic, organizăm niște ateliere online pentru copiii de gimnaziu. Tot discutând cu colegele mele de echipă care îmi sunt tare dragi, Reni și Delia, ne-am dat seama că am putea să facem poate puțin mai mult decât strict educație ecologică. Am ajuns la concluzia că vrem să structurăm atelierele pe două module: grija față de oameni și grija față de natură. În modulul ”grija față de oameni” vrem să îi încurajăm pe copii să fie mai empatici cu cei din jurul lor și să îi învățăm să comunice non-violent, ca să nu devenim noi înșine un factor toxic, poluant, pentru că noi – oamenii – suntem mediul altor oameni. Dacă nu poți să te porți frumos cu persoanele din jurul tău, cum o să te porți frumos cu mediul?
Mai apoi, în modulul ”grija față de naură” îi învățăm despre plastic: care e problema, care sunt repercusiunile acțiunilor lor și ce pot să facă ei ca să reducă problema la nivelul micro-universului lor.
Ce sfat ai pentru cei ce își doresc să facă parte din schimbare, să aibă un impact în comunitățile lor, dar nu știu de unde să înceapă?
Andra Cloștorfeanu: Dacă au identificat o problemă, dacă e ceva ce îi doare pe ei, primul lucru pe care pot să îl facă e să aibă dialoguri, să își verbalizeze ideile. Suntem învățați de mici să fim reticenți, să nu spunem ideile noastre celorlalți pentru că poate ni le ”fură”, când din contră, dacă începi să discuți despre ce te interesează și despre ce vrei să faci, o să vezi că vei atrage mulți oameni cu aceleași valori sau direcții ca ale tale. Ajutorul poți să-l găsești foarte ușor dacă știi să-l ceri.


