de Maria Antonia Oana, studentă, anul III, Jurnalism, Sibiu

România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări din Europa, la capitolul bullying. Cel mai recent studiu sociologic, realizat de  Asociația Telefonul Copilului, în perioada 26.03.2019- 12.04.2019 la nivel național, urmărește atât perspectiva  copiilor, cât și a cadrelor didactice și părinților, cu privire la fenomenul hărțuirii și agresiunii fizice în școli. Conform studiului, ale cărui concluzii au fost difuzate săptămâna trecută, 7 din 10 profesori admit prezența fenomenului bullying în școala unde profesează. Concret, rezultatele arată că:

  • 72% dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puțin o dată în ultimul an.
  • 40% dintre respondenți au avut curajul să își recunoască postura de victimă.
  • 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic.
  • 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi
  • 33%  referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%). 

Bullying-ul, interzis prin lege în România

Noua lege anti-bullying a intrat în vigoare pe 22 noiembrie 2019, reprezentând o victorie semnificativă pentru demnitatea copiilor. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Educației trebuie să elaboreze toate normele care sunt necesare aplicării acesteia, dar și sancțiunile pentru bullying care au fost introduse  în noua lege. În toate spațiile destinate educației, vor fi interzise comportamente violente atât psihic cât și fizic. Cadrele didactice vor fi obligate să participe la sesiuni de informare și cursuri de perfecționare legate de efectele violenței psihologice și de combaterea acestui fenomen. Profesorii și educatorii trebuie să facă evaluări pe baza cărora vor identifica elevii predispuși la astfel de acțiuni.

În acest context, am contactat-o pe  Adriana Arsu, profesoară de română la liceu, pentru a afla mai multe despre violența și hărțuirea care afectează copiii din România. Profesoara Adriana Arsu consideră că, în condițiile în care bullyingul ia amploare, legea este binevenită. “E o dovadă de civilizație să luăm atitudine și pe căi juridice. De la vârste fragede, elevii trebuie să învețe că faptele lor au consecințe. Școala are rolul de a le transimite valori reale și de a le forma atitudini care să contribuie la evoluția lor ca oameni”.

Cel mai adesea, copiii care asistă la bullying nu intervin, ci privesc

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament de excludere și de luare în derâdere a cuiva. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic, probleme de ordin medical sau familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.  Agresiunea este considerată un spectacol menit să distreze; atunci când intervin, copiii susțin în cea mai mare măsură agresorul. Cea mai frecventă reacție a copiilor martori ai bullying-ului nu este să intervină, ci să se uite, se precizează pe site-ul Organizației Salvați Copiii. Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă.

Adriana Arsu ne-a dat detalii despre ce se întâmpă azi în școlile din România și cum putem combate acest fenomen: ”Combaterea nu este o muncă ușoară. Fenomenul poate fi diminuat, dar nu eradicat. Multe victime aleg să nu vorbească despre ce li se întâmplă și atunci e greu de depistat. Profesorul are nevoie de fler, empatie și de o imagine solidă în ochii elevului supus la bullying pentru a-i câștiga încrederea. Elevii trebuie să fie informați și consiliați ca să nu ajungă victime, iar alții să nu se transforme în agresori (…). Ca simplu profesor sau diriginte am întâlnit această problemă. Din fericire, cei jigniți au avut puterea să-mi mărturisească după destul de mult timp, ce li se întâmplă. Majoritatea cazurilor au fost soluționate prin discuții abile cu elevii. Uneori sunt implicați și părinții, al căror rol este esențial și nu mă refer numai la părinții victimelor, ci și la cei ai agresorilor”.

Un demers recent menit să reducă fenomenul bullying este campania națională inițiată, anul acesta, de  Organizația Salvați Copiii România. ,,Alege să te opui bullying-ului!” pune accentul pe constientizare, urmărind să genereze o schimbare de atitudine în școlile din România.

sursa foto: salvaticopiii.ro

articolul a fost publicat și pe https://sibiuluniversitar.wordpress.com/