Tânăr și eco-friendly
Text de Patricia Cîrtog și ilustrații de Laura Jeitan
Am crescut la sat și poate acesta este unul dintre motivele pentru care nu mi-a fost niciodată frică de insecte sau de animale (cu excepția șoriceilor, cu care nu mă împac). Am plantat copaci și am învățat să îi iubesc înainte să aflu despre defrișări și toate celelalte abuzuri pe care omul le face la adresa naturii. Astfel, odată cu acumularea de informații pe acest subiect, am început să realizez cât de mult dăunăm noi mediului înconjurător și, după ce am luat în brațe un copac și i-am cerut iertare, m-am hotărât că trebuie să fac ceva în acest sens. Din documentare și de pe diverse pagini web am învățat ce înseamnă să colectez selectiv gunoiul, să consum cât mai puțin plastic și să plantez cât mai multe plante.

La fel ca mine, mulți alți oameni au decis să ia inițiativă pentru a reduce, măcar puțin, impactul negativ pe care îl avem asupra ecosistemului, iar eu am povestit cu câțiva dintre ei pentru a afla mai multe despre acțiunile concrete pe care le fac și viziunea lor asupra protecției mediului.
Cafeneaua NOD este prima din Sibiu care folosește pahare, paie, capace și suportul pentru transportul paharelor biodegradabile și compostabile. „Statisticile actuale spun că, în fiecare minut, la nivel mondial, sunt aruncate un milion de pungi din plastic. Se estimează că zilnic sunt folosite în lume 500 de milioane de paie din plastic și că peste 2,25 de miliarde de cafele sunt servite în pahare din același material. Conform EuroStat (date actualizate la 16.12.2015), cantitatea de deșeuri produsă de cetățenii români este în permanentă creștere: de la 974.940 tone în 2010 la 992.510 tone în 2011 și 1.059.557 tone în 2012. Având toate acestea în considerare, am realizat că e nevoie de o schimbare, așa că am decis să folosim ambalaje fabricate din plante, pe principiul că totul este refolosit”, spune Cătălin Cornăcel, proprietarul afacerii.
Mădălina Hruban este inițiatoarea proiectului bazat pe sustenabilitate scj.life, provocând comunitatea din jurul ei să ducă o viață zero-waste (fără deșeuri) și să composteze. „Am strâns o comunitate de 50 de familii din Cluj care, timp de un an de zile, și-au dezvoltat obiceiul de a separa material organic biodegradabil și compostabil de gunoiul menajer, diminuând astfel materia reziduală produsă cu peste 60%. Am prins puțină notorietate și la nivel național, ceea ce a dus la pornirea mai multor inițiative de acest gen, punând bazele scj.life.”

Cum explicăm termenul „sustenabilitate”?
Sustenabilitate, adică dezvoltare durabilă, este un concept destul de nou, apărut în anii ’90. Dezvoltarea durabilă face referire la explorarea potențialului fiecărei locații și adaptarea omului la spațiul pe care îl habitează.
Sustainability is sexy! Pe lângă faptul că este un trend care a prins foarte bine în rândul generațiilor tinere din țările dezvoltate, ajută la dezvoltarea societății eco-friendly. Cei implicați nu doar că evită risipa, ci își pun întrebări și despre #fairtrade, lanțul de producție al unui produs. Astfel, învață să aleagă produse pe baza criteriului etic de producție, evitându-le pe cele care se folosesc de mijloace injuste față de mediu sau personal.
Cât de important este să colectăm selectiv gunoiul?
Cel mai important este să evităm pe cât de mult posibil să producem gunoi și deșeuri. Industria reciclării, chiar și în țările care au cultura aceasta de câteva decenii, este cu mult depășită de consumul accelerat al produselor ambalate. Piața inovării ambalajelor este puternic finanțată de către producători, pe când inovarea în reciclare abia ține pasul. Este foarte important să ne formăm obiceiul de a separa ambalajele de gunoiul menajer, să le limpezim înainte de a le arunca, din respect pentru puținii oameni care se ocupă să găsească soluții pentru reciclare. În puținele cazuri în care se reciclează la noi, sortarea se face manual, iar materia organică din ambalaje fermentează și dezvoltă bacterii care îi pot îmbolnăvi pe cei care se ocupă de procesarea ei.
Care este un prim pas spre un stil de viață less-waste pe care l-ar putea adopta orice adolescent?
Orice adolescent care dorește să contribuie la dezvoltarea societății sustenabile, poate să înceapă prin a-și identifica sursele generatoare de gunoi. În ce constă cantitatea cea mai mare de materie pe care o arunci? Odată identificate aceste produse poți să iei în considerare faptul că pentru orice produs de unică folosință există o alternativă reutilizabilă și, rând pe rând, să le înlocuiești.
Ce pot face elevii pentru a avea un impact în acest sens în comunitate?
#refuză – scopul comercianților este de a vinde, iar pentru asta își fac marfa cât mai atractivă. Te pot ademeni cu diverse cadouri gratis: o pungă, un pix etc. Gândește-te cât timp folosești acel produs, unde ajunge acesta după folosire și ce impact are asupra mediului.
#redu – consumul de produse de unică folosință și a risipei.
#reutilizează – recipiente în loc să le arunci. De asemenea, atunci când alegi să arunci recipientul la gunoi, reține faptul că pentru a recicla un material ai nevoie de o cantitate de energie și un consum caloric mult mai mare decât pentru a-l igieniza la început.
#reciclează – metalul și sticla sunt materialele care au ciclu infinit de reciclare. Când reutilizarea este imposibilă, alege ambalaje din aceste materiale în detrimentul celor de plastic care conțin mai multe chimicale și sunt mai periculoase pentru natură.

De aceeași părere este și Cătălin Bozan, membru Fridays for Future Sibiu și un adolescent care trăiește fără să folosească plastic.
„Trebuie schimbată mentalitatea, majoritatea suntem atrași de a avea cât mai multe, să ne fie nouă bine. Trebuie să fim mai altruiști, să ne gândim la binele colectiv. Concret, am putea merge mai mult pe jos (mersul pe jos face piciorul frumos, dar și planeta mai curată) sau cu bicicleta. Și mersul cu autobuzul e mai ok, decât să vină fiecare cu mașina la școală ca să se afirme. Să nu mai cumpărăm atât de multe haine, pe care le purtăm de trei ori și după să uităm de ele. Eu folosesc paie biodegradabile, din amidon de porumb. Folosesc pahare de hârtie, nu de plastic. Merg la magazin cu punga de acasă.
Mă demoralizează puțin nepăsarea oamenilor, dar sunt convins că fiecare persoană care își dă seama ce se întâmplă și alege să fie mai eco-friendly, reprezintă un pas spre a avea un viitor. Sună scos dintr-un film sci-fi dar, din păcate, nu e așa.”
Personal, pot spune că nu e nevoie să vă puneți la somn și să vă treziți într-o viață zero-waste bazată pe minimalism. Începeți ușor, evoluați treptat și păstrați-vă în minte motivul principal pentru care faceți asta. Vizionați documentare precum „Before the Flood” sau „Our Planet”, îmbrățișați un copac, priviți o albină polenizând o floare, trageți aer în piept. Totul va părea mai ușor. Și nu uitați că un consum redus de deșeuri și obiecte înseamnă un consum mai mic de energie. Folosiți acea energie pentru a vă dezvolta.