Interviu realizat de Oșvat Cătălina-Maria, studentă la Universitatea Regensburg, Germania, 18 ani

Schimbările climatice reprezintă o amenințare asupra planetei timp de decenii, însă lucrurile par a se mobiliza abia acum în ultimii câțiva ani. Astfel generații întregi au purtat lupta împotriva încălzirii globale, dar toate eforturile lor nu se dovedesc a fi îndeajuns, iar povara se de mai departe generațiilor tinere din prezent. 

Adolescenții devin din ce în ce mai activi din punct de vedere al actelor caritabile, dar și al activismului, ceea ce îi diferențiază de generațiile trecute lipsite de accesul la informație aflat la nivelul pe care îl cunoaștem azi. Putem afla și ne putem educa asupra unor teme în doar câteva minute, iar acesta este avantajul generațiilor de acum, care luptă pentru a schimba lumea într-un loc mai bun. Am cunoscut mulți tineri activi în diferite ramuri ale activismului, care sunt adevărate modele și care mă inspiră să îmi continui munca spre materializarea unei lumi diferite. Iar una dintre acești adolescenți este Rania Derweesh, coordonator al filialei Fridays For Future Ploiesti. 

Fridays For Future s-a născut din inițiativa Gretei Thunberg, protestând împotriva parlamentului suedez, iar astfel i-au urmat modelul mii de elevi și studenți. Mișcarea s-a răspândit în întreaga lume, chiar și în România. Aceștia conduc proteste și activități de conștiientizare asupra problemelor ce ne amenință planeta, iar Rania Derweesh ne oferă mai multe informații.

Ce te-a impins să pui bazele FFF Ploiesti și cum ai ajuns coordonator?

Rania: Totul a început în perioada carantinei, când fiecare dintre noi a primit mai mult timp liber decât am fi putut gestiona. Mă uitam pe internet și am dat peste un discurs de-al Gretei Thunberg, care m-a inspirat și am început să vorbesc cu diferite persoane pe teme ale schimbării climatice, dar și să mă informez mai mult decât aș fi făcut în mod obișnuit. Am dat astfel peste Fridays For Future România, iar eu fiind din Ploiești, cel mai poluat oraș din România, am crezut că mă voi alătura filialei din orașul meu, însă am rămas surprinsă când am realizat că nu există nimic de acest fel în Prahova, cu toate că situația noastră este regretabilă. Am contactat mai departe, iar FFF Ploiești a luat formă.

Ne poți descrie structura FFF la nivel național?

Rania: În momentul de față, la nivel național, suntem aproximativ 300 de activiști, iar, din punctul meu de vedere, perioada de glorie a fost anul 2019 prin noiembrie, când eram în jur de 1000, însă odată cu pandemia schimbările climatice nu au mai fost neapărat mediatizate și având în vedere că nu am mai putut protesta fizic, numerele noastre au scăzut. Însă încă ne aflăm în multe locații din România, cum ar fi Galați, Iași, București, Sibiu. Fiecare filială are un coordonator local, iar fiecare mișcare locală are autonomie, dar bineînțeles comunicăm între noi și avem ședințe săptămânale.

Ai observat un nivel ridicat de implicare când vine vorba de schimbări climatice în rândurile generațiilor tinere a României?

Rania: Cu siguranță am constatat o schimbare și bineînțeles că există și alte mișcări care nu sunt strict dedicate tinerilor, dar am observat ceva nou la acestă generație, deoarece deși avem doar 17 sau 18 ani, suntem ultimii care mai pot face ceva schimbări însemnate. Aceste probleme nu reprezintă în prezent o prioritate pentru generațiile trecute și astfel am conștientizat mulți că altă soluție nu avem.

Cum vezi viitorul planetei când vine vorba de schimbările climatice?

Rania: Încerc să fiu cât de optimistă posibil, însă luând în calcul atâtea inițiative din țări diferite tind să gândesc că totuși se va face o schimbare. Bineînțeles, la nivel internațional, s-au făcut deja căteva schimbări, cum ar fi Acordul de la Paris sau Pactul Ecologic European. Dar totuși cred foarte mult că depinde de situația politică a planetei. De exemplu, în România, am văzut îmbunătățiri, iar de când am intrat în Uniunea Europeană suntem obligați să respectăm anumite reguli, însă ne confruntăm cu situații degradante, din punctul meu de vedere, precum rata cea mai mică de reciclare pe care țara noastră o prezintă, dar datorită tuturor activiștilor pe care i-am văzut în acest domeniu rămân optimistă. 

Care crezi că este cea mai mare problemă a României în contextul schimbarilor climatice și a reciclării?

Rania: Cea mai mare problemă ar fi lipsa de informație, la școală nu ni se spune nimic de aceste probleme, nu avem educație climatică sau ecologică. De cele mai multe ori când omul încearcă să spună, lumea nu privește cu ochii deschiși. Astfel nu suntem bine informați pe această temă și sunt de părere că ar trebui să prioritizăm educația în țara noastră pentru că ține de sustenabilitate și întreaga societate civilă. 

Ce schimbări ți se par necesare pentru ca România să abordeze o atitudine pozitivă față de schimbările climatice?

Rania: Cred că ar trebui să fim puțin mai deschisi, mai ales când vine vorba de știință. Eu, cel puțin, m-am lovit de unele probleme în activitatea mea în calitate de activist, când am încercat să promovez ceea ce fac și să promovez FFF, cum ar fi comentariile că aș aduce trenduri susținute de Greta Thunberg si că România ar trebui să își mențină mentalitatea.

Ce țări, din punctul tău de vedere, ar putea deveni un model pentru România și de ce?

Rania: Aș da ca exemplu Suedia, deși puțin ironic din cauza faptului că Greta Thunberg protestează împotriva parlamentului suedez, însă a reușit să-i mobilizeze, oamenii au devenit mai informați și rata de reciclare a crescut. În situația energiei regenerabile, aceștia se prezintă cel mai bine cu cel mai pare procent de 50%, pe când noi avem doar 24% și alte țări au chiar și mai puțin. Însă, în Suedia, s-a pus deja în politică un accent asupra ecologiei și consider că acesta ar fi un exemplu de urmat.